ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 477/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 27

ianuarie 2004, reclamanta Ș.G. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană

de Pensii Botoșani, anularea hotărârii nr. 1063 din 7 noiembrie 2003, emisă de

pârâtă și recunoașterea calității de beneficiară a drepturilor acordate de

Legea nr. 189/2000, cu motivarea că a fost obligată să se refugieze ca urmare a

persecuțiilor etnice la care a fost supusă populația din zona Botoșani, în urma

ocupației trupelor sovietice.

Prin sentința civilă nr. 124 din 5

mai 2004, Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis acțiunea reclamantei, recunoscându-i statutul de

refugiat din motive etnice și pe cale de consecință, calitatea de beneficiară a

drepturilor conferite de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 1 aprilie 1944 - 9

octombrie 1944.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut că în cursul operațiunilor militare din al doilea

război mondial, trupele sovietice au pătruns în aprilie 1944, pe teritoriul

României, ocupând o parte a teritoriului Moldovei și Bucovinei, localitățile

respective având regim de ocupație militară. În aceste condiții, a mai reținut

instanța, populația din aceste teritorii a fost determinată să se refugieze ca

urmare a persecuțiilor etnice suferite din partea trupelor de ocupație.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Botoșani, solicitând casarea

ei și pe fond, respingerea acțiunii, cu motivarea că refugiul populației din

aceste teritorii, a fost o consecință firească a războiului și nu s-a datorat

persecuțiilor etnice, în accepțiunea Legii nr. 189/2000.

Recursul este fondat și urmează a fi

admis pentru următoarele considerente.

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 189/2000,

beneficiază de prevederile ei, persoanele, cetățeni români, care în perioada 6

septembrie 1940 - 6 martie 1945 au suferit persecuții etnice din partea

regimurilor instaurate în România, fiind obligate să se refugieze în altă

localitate.

Cum din probele administrate în

cauză a rezultat că reclamanta și familia ei au fost evacuați din comuna

Tulbureni, județul Botoșani, în comuna Dedulești, județul Argeș, ca urmare a

înaintării frontului sovietic, în cadrul operațiunilor de război din primăvara

anului 1944, în mod greșit instanța de fond a apreciat că aceasta are statut de

persoană refugiată, din motive etnice, potrivit dispozițiilor Legii nr. 189/2000.

Față de această situație, Curtea va

admite recursul declarat în cauză, de recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii

Botoșani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Botoșani împotriva sentinței civile nr. 124 din 5 mai 2004,

a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și, pe fond,

respinge acțiunea.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 31 ianuarie 2005.