ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3551/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3551/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra conflictului negativ de competență de față,
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată
următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la l
septembrie 2003, reclamantul B.G. a chemat în judecată pe pârâții Ș.C., B.F., U.M.
și Consiliul Local Beiuș, solicitând să se constate că masa succesorală rămasă
după defuncta B.I. se compune din ½ din casa de locuit și anexele,
situate pe top.282, 283 din C.F. 214 Beiuș; să se constate că vocația
succesorală revine defunctului ei soț B.S., alături de descendenții, adică reclamantul
și frații săi, autorizând intabularea la C.F. cu titlu de moștenire legală; să
se constate că masa succesorală rămasă după defunctul B.S., decedat la 14 mai
2003 se compune din cota de ¼ parte drept moștenire după defuncta soție
și cota de ½ părți din casa de locuit și anexele, situate pe imobilele
nr.top 282, 283 Beiuș, iar vocația succesorală revenind reclamantului și
pârâților 1–3 în părți egale, în calitate de descendenți, să se dispună
intabularea dreptului de proprietate cu titlu de moștenire legală în C.F., cu
cheltuieli de judecată în mod egal pe seama tuturor moștenitorilor.
Prin sentința civilă nr. 228/2004,
Judecătoria Beiuș a admis în parte acțiunea reclamantului B.G. astfel cum a
fost formulată a respins cererea reconvențională formulată de reclamanta
reconvențională U.M., a admis excepția invocată de reclamantul B.G. privind
prescripția dreptului la acțiune al intervenienților U.A. și U.C., a respins
cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții U.A. și U.C.
Împotriva acestei sentințe au declarat
apel pârâții reclamanți reconvenționali B.F., U.M. și intervenienții U.A. și U.C.,
criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 1169/A/2004 din
25 noiembrie 2004 Curtea de Apel Oradea, secția civilă, în temeiul
dispozițiilor art. II alin. (3) din Legea nr. 493/2004 privind aprobarea O.U.G.
nr. 65/2004 de modificare a Codului de procedură civilă, a declinat competența
de soluționare a apelurilor în favoarea Tribunalului Bihor.
La rândul său Tribunalul Bihor, prin
decizia civilă nr. 5/A/2005 din 12 ianuarie 2005 a declinat competența de
soluționare a apelurilor declarate împotriva sentinței civile nr. 228 din 16
februarie 2004 a Judecătoriei Beiuș în favoarea Curții de Apel Oradea.
Ivindu-se conflict negativ de competență
între cele două instanțe, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, spre a se pronunța, în
baza art. 22 alin. (3) C. proc. civ. de regulator de competență.
În speță, în raport de obiectul
litigiului dedus judecății și văzând dispozițiile art. II alin. (3) din Legea
nr. 493/2004 privind aprobarea O.U.G. nr. 65 de modificare a Codului de
procedură civilă, instanța supremă urmează să stabilească competența de soluționare
a apelurilor declarate în cauză, în favoarea Tribunalului Bihor, căruia îi
trimite dosarul spre soluționare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența în favoarea
Tribunalului Bihor de soluționare a apelurilor declarate de pârâții B.F., U.M. și
intervenienții U.A. și U.C. împotriva sentinței civile nr. 228 din 16 februarie
2004 a Judecătoriei Beiuș.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 4
mai 2005.