ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3495/2005

Asupra conflictului negativ de competență de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 504 din 29

martie 2004, pronunțată de Judecătoria Beiuș, a fost admisă în parte acțiunea

formulată de reclamanta B.A. în contradictoriu cu pârâții N.V., Consiliul Local

Răbăgani în reprezentarea Statului Român, Comisia Locală Răbăgani și Comisia județeană

Bihor pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, astfel cum a fost completată și

precizată; a fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de N.V.; a

fost anulat în parte titlul de proprietate nr. 32/1993 eliberat de Comisia

Județeană Bihor pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 cu privire la imobil top.

204 și 205 în C.F. nr. 756 Săucani, a fost anulată în parte încheierea de

intabulare nr.1514/1993 și au fost anulate inscripțiile efectuate în baza

acesteia de sub B 7,8 din C.F. 756 Săucani, în întregime privind imobilul top

204 și 205 și numai cu privire la cotele de proprietate asupra imobilului top

1662 din același C.F., au fost anulate cotele de proprietate înscrise în

favoarea titularilor de sub B. 4, 5 din C.F. 817 Săucani, de sub B. 4,5 din C.F.

814 Săucani, de sub B. 9,10 din C.F. 99 Săucani, de sub B. 1,2 din C.F. 964

Săucani, de sub B 2,3 din C.F. 847 Săucamni; a fost anulat certificatul de

moștenitor nr.16/1991, eliberat de Notariatul de Stat Beiuș; a fost anulată

încheierea de intabulare nr. 111/1991 și inscripțiile efectuate în baza

acesteia; au fost respinse capetele de cerere din acțiunea reclamantei B.A. cu

privire la stabilirea masei succesorale după defunctul M.D., constatarea

vocației succesorale a defunctei M.C. la această moștenire, stabilirea masei

succesorale după defuncta M.C. și constatarea vocației succesorale a

reclamantei B.A. la această moștenire; a fost respinsă acțiunea reclamantei B.A.

față de pârâții S.V., B.G., P.C., U.I. și U.S.; au fost respinse capetele de

cerere din cererea reconvențională formulată de reclamantul reconvențional N.V.

cu privire la anularea certificatului de moștenitor nr. 91/1981 și a

inscripțiilor de C.F. efectuate în temeiul acestuia, anularea în parte a

contractului de întreținere autentificat sub nr. 1233/1988 și a inscripțiilor

de sub B.4 din C.F. 756 Săucani, reducțiunea testamentului nr. 587/1944 până la

cotitatea disponibilă, constatarea masei succesorale după defunctul M.D. și a

vocației succesorale la moștenirea după acesta a reclamantului și a defunctei M.C.,

precum și cu privire la reducțiunea testamentului nr. 1083/1988 până la

cotitatea disponibilă; au fost compensate cheltuielile de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat

apel pârâtul reclamant N.V.

Prin decizia civilă nr. 744/A din 24

iunie 2004, Curtea de Apel Oradea a declinat competența de soluționare a

apelului în favoarea Tribunalului Bihor.

Instanța a reținut că în

conformitate cu prevederile art. III din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea O.U.G.

nr. 58/2003, competența pentru soluționarea apelului în cazul litigiilor

privind fondul funciar revine tribunalului, iar apelurile aflate pe rolul

curților de apel la data intrării în vigoare a legii urmează să fie trimise

tribunalelor.

La rândul său, prin decizia civilă

nr. 17/A din 19 ianuarie 2005, Tribunalul Bihor a declinat competența de

soluționare a apelului în favoarea Curții de Apel Oradea, a constatat ivit

conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți

de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului .

Procedând la calificarea capetelor

de cerere în funcție de raportul de dependență dintre ele, tribunalul a

constatat că cererea privind anularea titlului de proprietate nr. 32 din 15

februarie 1993 este accesorie celei privind constatarea componenței masei

succesorale și a calității de moștenitor, iar potrivit dispozițiilor art. 17 C.

proc. civ., cererile accesorii și incidente sunt în căderea instanței

competente să judece cererea principală.

Instanța a reținut că în raport de

capătul principal de cerere, competența de soluționare a apelului revine

curților de apel, conform art. 3 pct. 2 C. proc. civ., în competența

tribunalelor intrând numai soluționarea apelurilor declarate împotriva

hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță, în cazurile expres

prevăzute de art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de

procedură civilă.

Competența de soluționare a apelului

revine Tribunalului Bihor, pentru considerentele ce urmează:

Reclamanta B.A., prin cererea

precizată la 1 martie 2004, a arătat că solicită în primul rând anularea în

parte a titlului de proprietate nr. 32 din 15 februarie 1993.

Cererea privind anularea parțială a

titlului de proprietate nr. 32/1993 emis de Comisia Județeană Bihor pentru

aplicarea Legii nr. 18/1991, este principală, deoarece dezlegarea capetelor de

cerere privind constatarea masei succesorale și a calității de moștenitor

depinde de modul de soluționare a acesteia.

De aceea, competența de soluționare

a căilor de atac formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în

primă instanță, se stabilește în raport cu dispozițiile art. III alin. (1) din

Legea nr. 195/2004, potrivit cărora „Hotărârile pronunțate de judecătorii în

primă instanță în materia fondului funciar sunt supuse apelului la tribunal și

recursului la curtea de apel”.

Așa fiind, se stabilește competența

de soluționare a apelului în favoarea Tribunalului Bihor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește

competența de soluționare a apelului declarat de pârâtul N.V. în favoarea

Tribunalului Bihor.

Cu

recurs.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 aprilie 2005.