ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3659/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3659/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Judecătoria Beiuș prin sentința
civilă nr. 792 din 17 mai 2004, a respins cererea privind nulitatea absolută a
certificatelor de moștenitor nr. 357/1985 și 399/1992, precum și a contractului
autentic de vânzare-cumpărare nr.369/1993 având ca obiect și casa de locuit
înscrisă în C.F. 1349 Ghighișeni, județul Bihor nr. top 60, cu consecința
restabilirii situației anterioare de carte funciară, reținând ca întemeiată
excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei F.M., invocată de pârâții
S.G. și P. (în contradictoriu și cu pârâții B.N., B.C., N.F., M.F. și B.D.).
Investită cu soluționarea apelului
declarat de reclamantă Curtea de Apel Oradea, secția civilă, prin decizia
civilă nr. 1265/A din 10 decembrie 2004 și-a declinat competența în favoarea
Tribunalului Bihor în temeiul art. 2 pct. 2 lit. b) C. proc. civ., astfel cum a
fost modificat și completat prin O.U.G. nr. 65/2004, coroborat cu art. II alin.
(2) și (3) din Legea nr. 493/2004 (cauza dedusă judecății a fost caracterizată
împărțeală judiciară).
La rândul său, Tribunalul Bihor,
secția civilă, prin decizia civilă nr. 128/A din 8 martie 2005 a retrimis
apelul spre soluționare instanței inițial sesizate, reținând caracterul
nepatrimonial al cererii reclamantei, constatarea nulității absolute a unui act
de vânzare-cumpărare și două certificate de moștenitor, de natură a atrage
incidența art. 3 pct. 2 C. proc. civ.
Înalta Curte de Casație și Justiție,
secția civilă, sesizată cu această necompetență reciprocă potrivit art. 20 pct.
2 și 22 pct. 3 C. proc. civ. hotărăște ca soluționarea apelului să revină
Tribunalului Bihor având în vedere următoarele considerente:
Calitatea procesuală presupune
existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului
din raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală activă) precum și
între pârât și cel obligat în același raport juridic (calitate procesuală
pasivă).
Reclamanta a exercitat acțiunea în
nulitate a celor două certificate de moștenitor și contractului de vânzare-cumpărare
în temeiul art. 88 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și art. 1294 C.
civ., invocând calitatea de terț vătămat prin încheierea actelor autentice
arătate, deoarece casa de locuit a fost inclusă greșit în patrimoniul autorilor
B.… și B.S. și a succesorilor vânzători B.E. și N.F., în realitate aparținând
socrului și soțului acesteia B.A.(decedat în anul 1984) și respectiv
B.N.(decedat în anul 1989) ale căror moștenitoare sunt reclamanta și fiicele
sale, pârâtele B.N. și C.
Pentru a dovedi că este titulara
dreptului de superficie afirmat reclamanta a solicitat în expunerea de motive a
cererii și dezbaterea succesiunii autorilor amintiți anterior; ca atare,
obiectul cererii de chemare în judecată, în conformitate cu dispozițiile art.
129 alin. (4), (5) și (6) C. proc. civ. și art. 137 alin. (2) C. proc. civ.,
include în mod obligatoriu efectuarea împărțelii succesorale susmenționate și
apoi examinarea capătului de cerere în nulitate.
Cum potrivit art. 2 pct. 2 lit. b)
C. proc. civ. astfel cum a fost modificat și completat prin O.U.G. nr. 65/2004
tribunalele judecă în calitate instanțe de apel, apelurile declarate împotriva
hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță în cererile de
împărțeală judiciară, pricina va fi trimisă spre soluționare Tribunalului
Bihor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabilește competența de soluționare a
apelului declarat împotriva sentinței nr. 792 din 17 mai 2004 a Judecătoriei
Beiuș, în favoarea Tribunalului Bihor.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 mai 2005.