ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4283/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4283/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față,
Examinând actele dosarului constată
următoarele:
Prin încheierea din 13 august 2004,
pronunțată în dosarul nr. 1286/P/Ap/2004, Curtea de Apel Brașov, secția penală,
a menținut arestarea preventivă a apelanților inculpați P.E. și C.P., în baza
300
2
și a art. 160
b
alin. (1) și (3) C. proc. pen.
Împotriva acestei încheieri, a
declarat recurs ambii inculpați.
Înalta Curte constată, că
recursurile declarate de inculpați sunt nefondate, pentru următoarele
argumente:
Potrivit art. 300
2
C.
proc. pen., astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 109/2003, publicată în
(M. Of. nr. 748/26.10.2003), în cauzele în care inculpatul este arestat,
instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății,
legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160
b
.
În conformitate cu prevederile art.
160
b
alin. (3), astfel cum au fost modificate prin aceeași ordonanță
de urgență, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea
impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care
justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată,
menținerea arestării preventive.
Prin încheierea atacată, instanța de
apel, constatând că aceste dispoziții procedurale sunt aplicabile în cauză,
pentru că există motive verosimile de a bănui că inculpații au comis fapta de
tâlhărie în forma calificată, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă un
pericol concret pentru ordinea publică, a dispus menținerea arestării
preventive.
Înalta Curte reține că încheierea
instanței de apel este legală și justificată.
Astfel, potrivit art. 5 pct. 1 din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,
referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de
libertate, inculpații P.E. și C.P. au fost, inițial, arestați în vederea
aducerii lor în fața autorităților judiciare competente existând motive
verosimile de a bănui că au săvârșit o infracțiune [(lit. c)].
Ulterior, măsura arestării a fost
menținută pe baza condamnării pronunțate de un tribunal competent [(art. 5 pct.
1 lit. a) din Convenție)], în speță, în temeiul condamnării inculpaților: P.E.
la pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare [(în baza art. 211 alin. (2) lit. b)
și c) alin. (2
1
) lit. a) C. pen.)] și C.P. la pedeapsa de 8 ani, 11
luni și 16 zile închisoare (tot pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie),
pronunțată de Tribunalul Brașov, prin sentința penală nr. 330/ S din 17 iunie
2004.
Chiar dacă sentința nu a rămas,
încă, definitivă, menținerea arestării preventive a inculpaților este
justificată, aceștia trimiși în judecată pentru o infracțiune pentru care legea
prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare și existând probe certe că
lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Ambii inculpați posedă antecedente penale, C.P. fiind recidivist, iar P.E. a
fost condamnat în timpul minorității.
Constatând că sunt întrunite atât
cerințele art. 300
2
și ale art. 160
b
alin. (3) C. proc.
pen., cât și prevederile art. 5 pct. 1 lit. a) și c) din Convenția pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea va respinge,
ca nefondate, recursurile declarate de inculpați.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc.
pen., recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare
către stat, în sumă de câte 800.000 lei, din care onorariul apărătorului din
oficiu, în sumă de câte 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului
Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile
declarate de inculpații C.P. și P.E. împotriva Încheierii pronunțate la 13
august 2004 de Curtea de Apel Brașov, în dosar nr. 1268/P/Ap/2004.
Obligă pe recurenți la plata sumei
de câte 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte
200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa
din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
25 august 2004.