ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 878/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

La data de 5 ianuarie 2004,

reclamanta S.I.F. T. SA Brașov, a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC S.O.

SA Ocna Sibiului să se dispună anularea hotărârii A.G.E.A. din data de 20

noiembrie 2003, privind aprobarea gajării mijloacelor fixe în vederea obținerii

unui credit de la B.C.R. Sibiu.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat că nu au fost respectate prevederile legale și statutare

privind convocarea A.G.A. și s-a încălcat principiul specialității capacității

de folosință, al societății referitor la scopul pentru care a fost constituită.

Tribunalul Sibiu, secția comercială

și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 950 din 22 martie 2004

a respins acțiunea reclamantei, reținând în esență, în cauză, că reclamanta nu

a dovedit încălcarea vreunei norme înscrisă în Legea nr. 31/1990, republicată

în adoptarea hotărârii A.G.A., iar oportunitatea gajării de mijloace fixe

pentru contractarea de credite necesare societății nu poate fi cenzurată de

instanța de judecată, fiind de competența A.G.E.A., potrivit art. 143 din Legea

nr. 31/1990 republicată.

Nemulțumită de această

soluție, reclamanta a declarat apel, susținând că nu au fost respectate

prevederile art. 117 din Legea nr. 31/1990, privind convocarea A.G.A. și anume

termenul de 15 zile, formele de convocare și conținutul acesteia iar gajarea

bunurilor societății nu s-a făcut în folosul societății, ci în folosul unui

terț, ceea ce duce la prejudicierea intereselor societății și ale celorlalți

acționari.

Prin decizia nr. 194/ A din

14 iunie 2004, Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ,

a admis apelul reclamantei și în consecință a schimbat sentința atacată în

sensul că a admis acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâta SC S.O. SA

și a constatat nulitatea absolută a hotărârii A.G.A. din 20 noiembrie 2003, cu

obligarea pârâtei la 161.000 lei cheltuieli de judecată la fond și apel, către

reclamantă.

Curtea de apel a constatat

următoarele:

Reclamanta S.I.F. T. SA este

acționar al SC S.O. SA Ocna Sibiului cu un număr de 15.129 acțiuni (18,18% din

capitalul social), ceilalți acționari fiind SC M.B.C. SRL Sibiu cu 67.766

acțiuni (81,44% din capitalul social) și persoane fizice cu 316 acțiuni (0,38%

din capitalul social).

La data de 20 noiembrie 2003

a avut loc A.G.A. societății, potrivit procesului-verbal încheiat, și s-a

hotărât aprobarea gajării unor mijloace fixe ale societății în vederea

obținerii unui credit de la B.C.R. Sibiu. Din raportul A.G.A. reiese că este

vorba despre gajarea a 30% din patrimoniul societății pentru un credit de 10-20

miliarde lei pentru un terț, SC K. SRL Sibiu, fostul acționar al societății.

Reprezentantul S.I.F., prezent la adunare, a votat împotriva acestei măsuri.

Potrivit dispozițiilor Legii

nr. 31/1990, adunarea acționarilor reprezintă organele de conducere și decizie

al societății, contribuind la formarea voinței sociale reale. Adunarea generală

reprezintă întrunirea acționarilor la o dată determinată și într-un loc

determinat.

Articolul 117 din Legea

societăților comerciale stabilește reguli clare privind convocarea A.G.A.

În consecință, termenul de

întrunire nu poate fi, în nici un caz, mai mic de 15 zile de la publicarea

convocării (aliniatul 2). Comunicarea trebuie să fie publicată în M. Of. și

într-unul din ziarele locale de largă răspândire din localitatea în care se

află sediul societății sau din cea mai apropiată localitate (aliniatul 3).

Convocarea trebuie să cuprindă locul și data ținerii adunării, ordinea de zi,

cu menționarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterii

în adunare (aliniatul 7).

Astfel, termenul de

întrunire nu poate să fie în nici un caz mai mic de 15 zile de la publicarea

convocării. Această măsură are drept scop posibilitatea acționarilor de a se

informa și de a discuta în cunoștință de cauză asupra problemelor aflate pe

ordinea de zi. În cazul în care publicarea convocării se face în M. Of. (partea

a IV-a) și într-un ziar local, termenul de 15 zile curge de la data efectuării

ultimei publicări. Obligația respectării termenului de minimum 15 zile este o

obligație de ordine publică, cu caracter imperativ.

Aceste prevederi legale sunt

cuprinse și în art. 14 din actul constitutiv al societății privind convocarea

și modul de ținere al adunării generale.

Din actele de la dosar

reiese că societatea pârâtă nu a îndeplinit obligația legală și statutară de

publicitate a convocării prin publicarea în M. Of. și într-un ziar local mai

răspândit, convocarea reclamantei s-a făcut prin adresa purtând numărul de

înregistrare la reclamantă din 18 noiembrie 2003, și din 19 noiembrie 2003

(dosar nr. 71/2004). De aici reiese că, adunarea având loc la data de 20

noiembrie 2003, nu s-a respectat nici termenul de 15 zile cerut de lege de la

data convocării și până la data ținerii adunării generale.

În al doilea rând, din

analiza conținutului convocării reiese că acesta este general, fără să cuprindă

suficiente elemente care să ofere o perspectivă clară și precisă acționarului

care urmează să participe la adunare asupra problemelor ce se vor discuta, în

sensul că nu rezultă scopul pentru care se gajează mijloacele fixe și nici

persoana în beneficiul căreia urmează a fi încheiate actele. În această

situație, acționarul este în imposibilitatea de a se documenta suficient asupra

ordinii de zi pentru a participa în deplină cunoștință de cauză la formarea

voinței sociale.

În situația în care o

hotărâre adoptată este contrară legii sau actului constitutiv, orice acționar

care a votat împotrivă sau nu a participat la dezbateri este îndreptățit să

solicite, în condițiile art. 131 din lege, anularea actului care-l

prejudiciază.

Când legea stabilește, prin

norme cu caracter imperativ existența unor condiții necesare pentru încheierea

și existența valabilă a unui act, nerespectarea acestora duce la nulitatea

absolută a actului juridic încheiat cu nerespectarea unor astfel de condiții.

În contra celei din urmă

hotărâri pârâta a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie susținând în esență că:

greșită aplicare a dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990 republicată,

invocând ca temei de casare art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În susținerea acestei

critici, recurenta arată că termenul legal de 15 zile a fost respectat, așa cum

rezultă din convocatorul expediat prin fax la data de 5 noiembrie 2003,

conținutul convocatorului a cuprins toate problemele pentru dezbaterea A.G.A.

din 20 noiembrie 2003, iar, referitor la mijloacele fixe, nu era necesară

menționarea ci, numai aprobarea de principiu a contractului de credit cu

garanta ipotecară, vizând mijloacele fixe în ansamblu, urmând a se face

explicitatea acestora odată cu semnarea contractului de credit. În acest

context, recurenta a mai susținut că la 27 noiembrie 2003 s-a acordat un credit

de 9 miliarde de lei, împrejurare în raport de care, reclamanta avea

posibilitatea a face obiecții, însă aceasta nu și-a exprimat un punct de vedere

în acest sens.

2) referitor la

oportunitatea gajării mijloacelor fixe pentru contractarea de credite necesare

societății exprimă voința acesteia, neputând fi cenzurată de instanța

judecătorească.

În consecință, recurenta

solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul

respingerii apelului reclamantei și menținerea hotărârii tribunalului ca

temeinică și legală.

Recursul este nefondat,

pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Din examinarea globală a

criticilor formulate de recurentă, curtea constată următoarele:

În ședința A.G.E.A. a

societății pârâte SC S.O. SA Ocna Sibiului pentru data de 20 noiembrie 2003 a

avut trecută pe ordinea de zi: aprobarea gajării de mijloace fixe în vederea

obținerii unui credit de la B.C.R. Sibiu.

Procedura de convocare a

adunării generale s-a efectuat cu încălcarea dispozițiilor art. 117 din Legea nr.

31/1990, republicată și a prevederilor privind convocarea A.G.A. din actul

constitutiv al pârâtei, în sensul că nu a fost respectat termenul stabilit de

lege de 15 zile, așa încât convocarea a fost făcută doar la data de 18

noiembrie 2003, pentru data de 20 noiembrie 2003, (cu 2 zile înainte de ședința

A.G.A.), iar formele de convocare nu au fost aduse la cunoștința acționarilor,

persoane fizice care dețin 316 acțiuni, respectiv 0,38% din capitalul social.

Din examinarea conținutului

convocării trimisă prin fax către S.I.F. T. nu rezultă locul ținerii adunării

generale, problemele ce urmează a fi dezbătute, suma ce urmează a fi

contractată și nu au fost identificate, activele ce urmează a fi gajate.

Ori, în cauză, legal și

temeinic a stabilit instanța de apel că hotărârea A.G.A. din 20 noiembrie 2003

a fost adoptată cu încălcarea imperativă a prevederilor legale enunțate și ale

actului constitutiv al societății.

Totodată, se constată că

hotărârea A.G.A. din 20 noiembrie 2003 nu a fost publicată în M. Of., potrivit art.

131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicată, astfel încât contrar

susținerilor pârâtei, în conformitate cu care a achiziționat creditul în baza

contractului de garanție imobiliară nr. 607/GI/2003, la 7 zile de la data

adoptării hotărârii A.G.A., nu pot fi examinate, întrucât nu formează obiectul

litigiului dintre părți.

Concluzionând, instanța de

apel a reținut în mod corect și temeinic motivat că au fost încălcate normele

referitoare la adoptarea hotărârii A.G.A. din 20 noiembrie 2003, așa încât în

temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează a se respinge recursul

pârâtei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de pârâta SC S.O. SA Ocna Sibiului, împotriva deciziei nr. 194/

A din 14 iunie 2004 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios

administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 11 februarie 2005.