ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 154/2005

Asupra recursului în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele : La data de 2 octombrie 2002, reclamanții D.S., ș.a., au chemat în judecată Ministerul Justiției, tribunalul Dolj și C.A.S.A.O.P.S.N.A.J., pentru a fi obligați să le fie restituite sumele de bani încasate prin reținerea procentului de 7% din salariul lunar reprezentând contribuție la fondul de asigurări sociale de sănătate, pentru perioada 1 ianuarie 2000 – 29 martie 2001, cu aplicarea coeficientului de inflație la data executării hotărârii. Pârâții au chemat în garanție C.N.A.S.S. pentru a fi obligată la înapoierea a 25 % din sumele plătite reclamanților în caz de admitere a acțiunii principale.

Tribunalul Dolj, secția civilă, prin sentința nr. 1433 din 29 octombrie 2002, a admis acțiunea principală așa cum a fost formulată. Totodată, a respins cererea de chemare în garanție. Curtea de Apel Craiova, secția civilă, prin decizia nr. 3095/R din 13 decembrie 2002, a respins, ca nefondate, recursurile pârâților Ministerul Justiției și C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. Soluția instanțelor a fost fundamentată pe dispozițiile art. 99 din Legea nr. 92/1992, modificate prin Legea nr. 142/1997 în raport de care s-a apreciat că, în speță, există o plată nedatorată. Împotriva celor două hotărâri judecătorești Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat recurs în anulare cerând în temeiul art. 4, art. 6, art. 9 și art. 55 din Legea nr. 145/1997, reformarea lor, iar pe fond, respingerea acțiunii, corelativ, a cererii de chemare în garanție, ca fiind rămasă fără obiect.

Recursul în anulare este fondat. Dispozițiile art. 99 din Legea nr. 92/1992, modificate prin Legea nr. 142/1997, invocate în sprijinul soluției de admitere a acțiunii, trebuie corelate cu prevederile art. 4, art. 6, art. 9 și art. 55 din Legea nr. 145/1997 în raport de care plata contribuției pentru fondul asigurărilor sociale de sănătate, invocată prin acțiune, este o plată datorată. În consecință, nefiind întrunite cerințele plății nedatorate, invocată ca temei de drept în sprijinul admiterii acțiunii, rezultă că soluția atacată este nelegală. Drept urmare, se impune admiterea recursului în anulare, așa cum a fost formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul în anulare. Casează decizia civilă nr. 3095 din 13 decembrie 2002 a Curții de Apel Craiova, secția conflicte de muncă, și sentința civilă nr. 1433 din 29 octombrie 2002 a Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă, iar pe fond respinge acțiunea reclamanților și cererea de chemare în garanție. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 ianuarie 2005.