ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 154/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 154/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele :
La data de 2 octombrie 2002, reclamanții D.S.,
ș.a., au chemat în judecată Ministerul Justiției, tribunalul Dolj și C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.,
pentru a fi obligați să le fie restituite sumele de bani încasate prin
reținerea procentului de 7% din salariul lunar reprezentând contribuție la
fondul de asigurări sociale de sănătate, pentru perioada 1 ianuarie 2000 – 29
martie 2001, cu aplicarea coeficientului de inflație la data executării
hotărârii.
Pârâții au chemat în garanție C.N.A.S.S.
pentru a fi obligată la înapoierea a 25 % din sumele plătite reclamanților în
caz de admitere a acțiunii principale.
Tribunalul Dolj, secția civilă, prin
sentința nr. 1433 din 29 octombrie 2002, a admis acțiunea principală așa cum a
fost formulată. Totodată, a respins cererea de chemare în garanție.
Curtea de Apel Craiova, secția civilă,
prin decizia nr. 3095/R din 13 decembrie 2002, a respins, ca nefondate,
recursurile pârâților Ministerul Justiției și C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.
Soluția instanțelor a fost fundamentată
pe dispozițiile art. 99 din Legea nr. 92/1992, modificate prin Legea nr. 142/1997
în raport de care s-a apreciat că, în speță, există o plată nedatorată.
Împotriva celor două hotărâri
judecătorești Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de
Justiție a declarat recurs în anulare cerând în temeiul art. 4, art. 6, art. 9
și art. 55 din Legea nr. 145/1997, reformarea lor, iar pe fond, respingerea
acțiunii, corelativ, a cererii de chemare în garanție, ca fiind rămasă fără
obiect.
Recursul în anulare este fondat.
Dispozițiile art. 99 din Legea nr. 92/1992,
modificate prin Legea nr. 142/1997, invocate în sprijinul soluției de admitere
a acțiunii, trebuie corelate cu prevederile art. 4, art. 6, art. 9 și art. 55
din Legea nr. 145/1997 în raport de care plata contribuției pentru fondul
asigurărilor sociale de sănătate, invocată prin acțiune, este o plată datorată.
În consecință, nefiind întrunite
cerințele plății nedatorate, invocată ca temei de drept în sprijinul admiterii
acțiunii, rezultă că soluția atacată este nelegală.
Drept urmare, se impune admiterea
recursului în anulare, așa cum a fost formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite
recursul în anulare.
Casează decizia civilă nr. 3095 din 13
decembrie 2002 a Curții de Apel Craiova, secția conflicte de muncă, și sentința
civilă nr. 1433 din 29 octombrie 2002 a Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă,
iar pe fond respinge acțiunea reclamanților și cererea de chemare în garanție.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 14 ianuarie 2005.