ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 158/2005

Asupra recursului în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 3 iulie 2002, M.E. a chemat în judecată Ministerul Justiției și Tribunalul Harghita, pentru a fi obligați să-i restituie sumele de bani încasate prin reținerea procentului de 7% din salariul lunar, cu titlu de contribuție la fondul de asigurări sociale de sănătate, pentru perioada 1 ianuarie 2000 – 1 martie 2001, cu aplicarea coeficientului de inflație la data executării hotărârii. Ministerul Justiției a chemat în garanție C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. pentru a fi obligată la înapoierea plății făcute reclamantului în caz de admitere a acțiunii principale. Tribunalul Harghita, secția civilă, prin sentința nr. 957 din 14 august 2002, a admis acțiunea principală și cererea de chemare în garanție, așa cum au fost formulate.

Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, prin decizia nr. 985/R din 15 noiembrie 2002, a respins, ca nefondate, recursurile pârâtului Ministerul Justiției și a chematului în garanție. Soluția instanțelor a fost fundamentată pe dispozițiile art. 99 din Legea nr. 92/1992, modificate prin Legea nr. 142/1997 în raport de care s-a apreciat că, în speță, există o plată nedatorată. Împotriva celor două hotărâri judecătorești Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat recurs în anulare cerând, în temeiul art. 4, art. 6, art. 9 și art. 55 din Legea nr. 145/1997, reformarea lor, iar, pe fond, respingerea acțiunii și, corelativ, a cererii de chemare în garanție, ca fiind rămasă fără obiect.

Recursul în anulare este fondat. Dispozițiile art. 99 din Legea nr. 92/1992, modificate prin Legea nr. 142/1997, invocate în sprijinul soluției de admitere a acțiunii, trebuie corelate cu prevederile art. 4, art. 6, art. 9 și art. 55 din Legea nr. 145/1997 în raport de care plata contribuției pentru fondul asigurărilor sociale de sănătate, născută prin acțiune, este o plată datorată. În consecință, nefiind întrunite cerințele plății nedatorate, invocate ca temei de drept în sprijinul admiterii acțiunii, rezultă că soluția atacată este nelegală. Drept urmare, se impune admiterea recursului în anulare, așa cum a fost formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul în anulare. Casează decizia civilă 985/R din 15 noiembrie 2002 a Curții de Apel Târgu-Mureș, precum și sentința civilă 957 din 14 august 2002 a Tribunalului Harghita, iar pe fond respinge acțiunea reclamantului și cererea de chemare în garanție. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 ianuarie 2005.