ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1591/2005

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea, din camera de consiliu, din 22 februarie 2005, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 300 1 C. proc. pen. și art. 160 b alin. (1) și (2) C. proc. pen., a menținut arestarea preventivă a inculpatului N.R., apreciind că temeiurile care au justificat-o, subzistă, îndeplinite fiind cerințele art. 143 și art. 148 lit. h) C. proc. pen. Astfel s-a reținut că, prin modul în care a comis repetat, infracțiunile de lipsire de libertate în mod ilegal, viol și perversiuni sexuale, cu două fetițe în vârste de 7 și 8 ani, impune în continuare privarea de libertate a inculpatului. Împotriva acestei încheieri, în termenul legal, inculpatul a declarat recurs, solicitând a fi judecat în continuare, în stare de libertate.

Recursul este nefondat. Examinându-se actele dosarului se constată că, prin sentința penală nr. 160 din 28 decembrie 2004 a Tribunalului Călărași, inculpatul recurent a fost condamnat, la pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen., pentru săvârșirea în concurs real a infracțiunilor de, lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de art. 189 alin. (2) C. pen. și viol prevăzută de art. 197 alin. (1) și (3) C. pen., asupra a două fetițe în vârstă de 7 și 8 ani, comise la 20 octombrie 2004. În raport de gravitatea deosebită a faptelor comise, de impactul social dar și față de pericolul sporit cel reprezintă pentru societate, persoana inculpatului, pe deplin justificat s-a luat și s-a menținut arestarea preventivă a făptuitorului, prin încheierea atacată.

În consecință, fondat și legal, instanța de apel, sesizată cu judecarea apelurilor declarate împotriva sentinței penale mai susmenționate, de către parchet și inculpatul N.R., în baza art. 300 1 și 160 b alin. (1) și (3) C. pen., a constatat că, toate temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului, se mențin și se impune privarea de libertate, în continuare a acestuia. Drept urmare, recursul declarat de inculpat va fi respins, ca nefondat, potrivit art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Se mai reține că această cauză are termen, la 15 martie 2005 pentru soluționarea apelurilor menționate, la Curtea de Apel București, secția a II-a penală, căreia i se va înainta dosarul. Se vor aplica și prevederile art. 192 C. proc.

pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.R., împotriva încheierii din 22 februarie 2005 dată în dosarul nr. 587/M/2005 al Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie. Obligă recurentul inculpat să plătească suma de 600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 martie 2005.