ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3396/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3396/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar constată
următoarele:
Prin sentința civilă nr. 272 din 28
aprilie 2004, Tribunalul Arad a respins cererea reclamantului L.G.F. prin
mandatarul B.G. pentru acordarea asistenței judiciare în acțiunea formulată de
acesta împotriva pârâtului P.T. pentru daune.
A fost anulată pentru netimbrare acțiunea
reclamantului formulată împotriva pârâtului pentru plata sumei de 56.403 dolari
SUA.
Pentru a pronunța această hotărâre s-a
reținut că prin cererea înregistrată sub nr. 1643 din 5 februarie 2004,
reclamantul L.G.F. a chemat în judecată pe pârâtul P.T. pentru a fi obligat la
restituirea sumei de 56.403 dolari SUA și a dobânzii legale de la data
introducerii acțiunii.
A mai solicitat acordarea asistenței juridice
prin scutirea de plata taxei judiciare de timbru sau eșalonarea acesteia, cu
motivarea că este invalid de gradul II, are o pensie de 2.000.000 lei și nu
poate face față obligațiilor fiscale stabilite de instanță; a mai menționat că
soția sa este casnică și se ocupă de îngrijirea lui, având în întreținere și o
fiică studentă.
Față de actele existente la dosar
instanța a reținut că reclamantul deține două locuințe, una în strada R., unde
are înregistrat în rolul fiscal un mijloc de transport, pentru care datorează
impozitul curent, cât și o locuință în Arad, strada C. unde este înregistrat cu
taxe de salubrizare curente. De asemenea, s-a constatat că unul dintre membrii
familiei sale, L.G.A. deține o locuință în municipiul Arad, strada L. pentru
care are înscris în rolul fiscal impozit pe clădiri, curent. Un alt membru al
familiei, L.G.C.A. are înființată SC C.P. SRL cu sediul în str. C. Arad (la una
dintre locuințe unde figurează și L.G.F.) în calitate de asociat unic.
Coroborând datele de ordin fiscal cât și
cele referitoare la societatea comercială, instanța a reținut că reclamantul și
membrii familiei sale nu sunt persoane lipsite de posibilități materiale pentru
a achita taxele de timbru legal datorate pentru acțiunea promovată, ceea ce în
conformitate cu dispozițiile art. 78 alin. (1) C. proc. civ. a impus
respingerea cererii pentru asistență juridică și pe cale de consecință în
condițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 a anulat acțiunea ca
netimbrată.
Apelul declarat de reclamantul L.G.F. a
fost anulat ca netimbrat prin decizia civilă nr. 1723 din 6 septembrie 2004 a
Curții de Apel Timișoara, reținându-se că apelantul nu și-a onorat obligația de
a timbra calea de atac exercitată, ceea ce a impus aplicarea dispozițiilor art.
20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 cu modificările ulterioare.
Împotriva deciziei civile nr. 1723 d8in 6
septembrie 2004 a Curții de Apel Timișoara a declarat recurs în termen
reclamantul L.G.F.
În dezvoltarea criticii întemeiate pe
motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. recurentul
învederează că instanța de apel a pronunțat o hotărâre cu încălcarea
dispozițiilor legale în materia taxei de timbru. În acest sens mai arată că la
data de 3 septembrie 2004, prin scrisoarea recomandată nr. 45054 a înaintat
instanței de apel taxa judiciară de timbru în sumă de 34.000 lei și timbru
judiciar în valoare de 1.500 lei, astfel că greșit i s-a anulat apelul ca
netimbrat.
Examinând recursul în raport de critica
întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. coroborate cu
dispozițiile art. 3 și art. 9 din O.G. nr. 35/1995 cu modificările ulterioare,
art. 20 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 146/1997, instanța îl reține ca
nefondat pentru următoarele considerente:
Recurentului reclamant i s-a respins
cererea pentru acordarea asistenței juridice și i s-a anulat acțiunea ca
netimbrată, hotărârea instanței de fond fiind atacată cu apel, cale de atac ca
tardiv timbrată cu 34.000 lei taxă judiciară de timbru și 1500 lei timbru
judiciar.
Potrivit dispozițiilor legale aplicabile
în materie, taxele de timbru și timbru judiciar se plătesc anticipat (art. 3 și
art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind timbru judiciar, cu modificările ulterioare
și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1947 privind taxele judiciare de
timbru).
Cu totul excepțional, în condițiile art. 20
alin. (2) din Legea nr. 146/1997 instanțele judecătorești pot reține cereri sau
acțiuni netimbrate sau insuficient timbrate, obligând partea să plătească
taxele până la primul termen de judecată. Neîndeplinirea acestei obligații se
sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii în conformitate cu art. 20 alin.
(3) din Legea nr. 146/1997.
Susținerea recurentului reclamant că a
înaintat instanței de apel cu recomandata nr. 45034 taxa judiciară de timbru în
sumă de 34.000 lei și timbru judiciar în valoare de 1.500 lei nu este dovedită.
Față de această împrejurare critica sa
este neîntemeiată, instanța de apel soluționând corect calea de atac exercitată
prin aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, deoarece
apelantul nu și-a onorat obligația de a achita taxa judiciară de timbru și
timbru judiciar fiind și citat cu această mențiune pentru termenul din 6
septembrie 2004 (dosarul nr. 5078/C/2004 al Curții de Apel Timișoara).
În considerarea celor de mai sus, față de
dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul reclamantului urmează
să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de
reclamantul L.G.F. împotriva deciziei civile nr. 1723 din 6 septembrie 2004 a
Curții de Apel Timișoara.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 26
aprilie 2005.