ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.04.2005

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3396/2005

HOTĂRÂRE
26.04.2005
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3396/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 272 din 28

aprilie 2004, Tribunalul Arad a respins cererea reclamantului L.G.F. prin

mandatarul B.G. pentru acordarea asistenței judiciare în acțiunea formulată de

acesta împotriva pârâtului P.T. pentru daune.

A fost anulată pentru netimbrare acțiunea

reclamantului formulată împotriva pârâtului pentru plata sumei de 56.403 dolari

SUA.

Pentru a pronunța această hotărâre s-a

reținut că prin cererea înregistrată sub nr. 1643 din 5 februarie 2004,

reclamantul L.G.F. a chemat în judecată pe pârâtul P.T. pentru a fi obligat la

restituirea sumei de 56.403 dolari SUA și a dobânzii legale de la data

introducerii acțiunii.

A mai solicitat acordarea asistenței juridice

prin scutirea de plata taxei judiciare de timbru sau eșalonarea acesteia, cu

motivarea că este invalid de gradul II, are o pensie de 2.000.000 lei și nu

poate face față obligațiilor fiscale stabilite de instanță; a mai menționat că

soția sa este casnică și se ocupă de îngrijirea lui, având în întreținere și o

fiică studentă.

Față de actele existente la dosar

instanța a reținut că reclamantul deține două locuințe, una în strada R., unde

are înregistrat în rolul fiscal un mijloc de transport, pentru care datorează

impozitul curent, cât și o locuință în Arad, strada C. unde este înregistrat cu

taxe de salubrizare curente. De asemenea, s-a constatat că unul dintre membrii

familiei sale, L.G.A. deține o locuință în municipiul Arad, strada L. pentru

care are înscris în rolul fiscal impozit pe clădiri, curent. Un alt membru al

familiei, L.G.C.A. are înființată SC C.P. SRL cu sediul în str. C. Arad (la una

dintre locuințe unde figurează și L.G.F.) în calitate de asociat unic.

Coroborând datele de ordin fiscal cât și

cele referitoare la societatea comercială, instanța a reținut că reclamantul și

membrii familiei sale nu sunt persoane lipsite de posibilități materiale pentru

a achita taxele de timbru legal datorate pentru acțiunea promovată, ceea ce în

conformitate cu dispozițiile art. 78 alin. (1) C. proc. civ. a impus

respingerea cererii pentru asistență juridică și pe cale de consecință în

condițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 a anulat acțiunea ca

netimbrată.

Apelul declarat de reclamantul L.G.F. a

fost anulat ca netimbrat prin decizia civilă nr. 1723 din 6 septembrie 2004 a

Curții de Apel Timișoara, reținându-se că apelantul nu și-a onorat obligația de

a timbra calea de atac exercitată, ceea ce a impus aplicarea dispozițiilor art.

20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 cu modificările ulterioare.

Împotriva deciziei civile nr. 1723 d8in 6

septembrie 2004 a Curții de Apel Timișoara a declarat recurs în termen

reclamantul L.G.F.

În dezvoltarea criticii întemeiate pe

motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. recurentul

învederează că instanța de apel a pronunțat o hotărâre cu încălcarea

dispozițiilor legale în materia taxei de timbru. În acest sens mai arată că la

data de 3 septembrie 2004, prin scrisoarea recomandată nr. 45054 a înaintat

instanței de apel taxa judiciară de timbru în sumă de 34.000 lei și timbru

judiciar în valoare de 1.500 lei, astfel că greșit i s-a anulat apelul ca

netimbrat.

Examinând recursul în raport de critica

întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. coroborate cu

dispozițiile art. 3 și art. 9 din O.G. nr. 35/1995 cu modificările ulterioare,

art. 20 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 146/1997, instanța îl reține ca

nefondat pentru următoarele considerente:

Recurentului reclamant i s-a respins

cererea pentru acordarea asistenței juridice și i s-a anulat acțiunea ca

netimbrată, hotărârea instanței de fond fiind atacată cu apel, cale de atac ca

tardiv timbrată cu 34.000 lei taxă judiciară de timbru și 1500 lei timbru

judiciar.

Potrivit dispozițiilor legale aplicabile

în materie, taxele de timbru și timbru judiciar se plătesc anticipat (art. 3 și

art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind timbru judiciar, cu modificările ulterioare

și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1947 privind taxele judiciare de

timbru).

Cu totul excepțional, în condițiile art. 20

alin. (2) din Legea nr. 146/1997 instanțele judecătorești pot reține cereri sau

acțiuni netimbrate sau insuficient timbrate, obligând partea să plătească

taxele până la primul termen de judecată. Neîndeplinirea acestei obligații se

sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii în conformitate cu art. 20 alin.

(3) din Legea nr. 146/1997.

Susținerea recurentului reclamant că a

înaintat instanței de apel cu recomandata nr. 45034 taxa judiciară de timbru în

sumă de 34.000 lei și timbru judiciar în valoare de 1.500 lei nu este dovedită.

Față de această împrejurare critica sa

este neîntemeiată, instanța de apel soluționând corect calea de atac exercitată

prin aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, deoarece

apelantul nu și-a onorat obligația de a achita taxa judiciară de timbru și

timbru judiciar fiind și citat cu această mențiune pentru termenul din 6

septembrie 2004 (dosarul nr. 5078/C/2004 al Curții de Apel Timișoara).

În considerarea celor de mai sus, față de

dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul reclamantului urmează

să fie respins ca nefondat.

Respinge ca nefondat recursul declarat de

reclamantul L.G.F. împotriva deciziei civile nr. 1723 din 6 septembrie 2004 a

Curții de Apel Timișoara.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 26

aprilie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-03-08
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2162/2007
Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 5373 din 2 noiembrie 2005 pronunțată de Judecătoria Arad a fost admisă în parte cererea în anulare formulată de debi
ÎCCJ 2004-03-16
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2190/2004
pârâtul a întocmit două înscrisuri sub semnătură privată din care rezultă că a primit de la reclamanți suma totală de 40.000 dolari S.U.A. Acestea au fost semnate și în prezența părinților pârâtului, care garantau împrumutul. Prin sentința
ÎCCJ 2005-02-16
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1173/2005
obligat intimatul C.V.C. și nu V., cum din eroare s-a trecut; la primul alineat, instanța a dispus să se menționeze că apelul s-a admis în contradictoriu cu C.V.C. și cu apelanta-intervenientă SC T.T. SRL. De asemenea s-a respins apelul for
ÎCCJ 2005-03-17
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1877/2005
61.310.318 lei. Nemulțumită de soluție, pârâta SC A.P. SRL a formulat recurs la 6 aprilie 2004, criticând decizia civilă nr. 65 din 16 martie 2004 a Curții de Apel Brașov, pentru motivele prevăzute în art. 304 pct. 7, 8, 9, 10 și 11 C. proc
ÎCCJ 2004-03-02
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 827/2004
. cu titlu de rest de plată conform facturii proformă 2241 din 11 februarie 2000; - suma de 11.767 dolari S.U.A. reprezentând penalități de întârziere în executarea contractului nr. 488 din 4 ianuarie 2000, calculate până la data de 15 apri
Sursă