ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6679/2004

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 110/S din 8 martie 2002, Tribunalul Brașov a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul M.D. în contradictoriu cu pârâtul L.C., obligându-l pe acesta din urmă la plata sumei de 188.448.681 lei cu titlu de pretenții și a sumei de 12.257.947 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că la data de 18 ianuarie 1991 între reclamant și pârât s-a încheiat o convenție de vânzare-cumpărare a unui imobil, reclamantul achitând pârâtului, în perioada 18 ianuarie 1991-22 ianuarie 1994, suma de 280.000 lei cu titlu de preț.

Ulterior, pârâtul a refuzat semnarea actului autentic de vânzare-cumpărare și a solicitat în instanță anularea antecontractului de vânzare-cumpărare, cerere admisă de instanța de judecată, reținându-se că antecontractul este nul întrucât a fost încheiat de pârât fără a avea consimțământul expres al soției sale, imobilul în litigiu având calitatea de bun comun. Tribunalul Brașov a admis acțiunea reclamantului M.D. cu motivarea că antecontractul de vânzare-cumpărare fiind desființat, pârâtul L.C. este obligat să restituie prețul plătit de reclamant, reactualizat, în baza principiului restituirii îmbogățirii fără justă cauză. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul L.C., apelul fiind nemotivat.

Curtea de Apel Brașov, prin decizia nr. 45/Ap din 18 iunie 2002, a anulat apelul ca netimbrat, reținându-se că deși apelantul a fost citat cu mențiunea achitării taxei de timbru, nu a fost depusă dovada îndeplinirii acestei obligații legale. Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul L.C., recursul fiind nemotivat. Ulterior, decedând pârâtul, au fost introduși în cauză moștenitorii acestuia și, deși au fost acordate mai multe termene de judecată, aceștia nu au depus motivele de recurs. Potrivit art. 303 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs. Prin urmare, ținând seama de dispozițiile art. 306 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte constată că recursul este nul, nefiind motivat în termenul legal prevăzut de art. 303 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Constată nul recursul declarat de pârâții L.F., D.M. și C.C. împotriva deciziei nr. 45/Ap din 18 iunie 2002 a Curții de Apel Brașov. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 noiembrie 2004.