ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 432/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 5 ianuarie 2004, reclamanta M.M. a solicitat anularea hotărârii nr. 1042 din

7 noiembrie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Botoșani și constatarea

calității sale de beneficiară a prevederilor Legii nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii arată

că familia sa a fost strămutată din comuna Mănăstirea Doamnei, județul

Botoșani, în comuna Țânțăreni, județul Dolj, la 20 martie 1944 și s-a reîntors

în localitatea de domiciliu, la 11 aprilie 1945.

Mai arată că refugierea sa

și a familiei sale s-a datorat faptului că soțul era ofițer concentrat și ar fi

avut de suferit, dacă era prins de armata sovietică.

Curtea de Apel Suceava, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 59 din 10 martie

2004, a respins acțiunea, ca nefondată.

Instanța reține că

reclamanta nu se include între categoriile de persoane prevăzute de O.G. nr. 105/1999,

deoarece s-a refugiat ca urmare a războiului, nu din cauza unei persecuții din

motive etnice.

Reclamanta a declarat recurs

împotriva sentinței, susținând că refugierea s-a făcut din motive etnice și din

acest motiv se include între persoanele prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr.

189/2000, modificată prin Legea nr. 586/2002.

Recursul este nefondat.

Corect au reținut intimata

și instanța de fond, că recurenta nu a suferit persecuții din motive etnice,

pentru a putea beneficia de drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din O.G. nr.

105/ 1999, adoptată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu

modificările aduse prin Legea nr. 586/2002.

Conform dispozițiilor art. 1

lit. c) din ordonanță (în forma actuală): „Beneficiază de prevederile prezentei

ordonanțe, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu

începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit

persecuții din motive etnice, după cum urmează (...) lit. c) a fost refugiată,

expulzată sau strămutată în altă localitate”.

Din textul menționat mai sus

rezultă că numai persoana care a fost refugiată, expulzată sau strămutată din

cauza persecuțiilor din motive etnice, poate beneficia de prevederile

ordonanței.

Însă, recurenta nu a părăsit

localitatea de domiciliu, din cauză că ar fi fost persecutată din motive

etnice, ci s-a retras din cauza înaintării frontului, ca o măsură de protecție

a sa.

Din adresa nr. C.R 39 din 25

iulie 1968, a Centrului Militar Județean Botoșani, către soțul recurentei,

rezultă că la 9 ianuarie 1944, acesta a fost concentrat, iar din Copia-extras

din Situația refugiaților din comuna Țânțăreni, reiese că recurenta și copiii

săi au fost evacuați din județul Botoșani, în județul Dolj, în baza ordinului

de serviciu emis de Regimentul 8 Roșiori.

Ca atare, recurenta și

familia sa nu au fost strămutați din motive etnice, din localitatea de domiciliu,

ci au venit în zona unde se afla unitatea militară la care era concentrat soțul

recurentei.

De altfel, mutarea

recurentei și copiilor săi a fost și o măsură de protecție a acestora, de

pericolele existente în zona de conflict armat.

Astfel fiind, în temeiul art.

7 alin. (4) din O.G. nr. 105/1999, art. 312 și 314 C. proc. civ., se va

respinge recursul, sentința atacată va fi casată, iar pe fond, se va respinge

acțiunea, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de M.M. împotriva sentinței civile nr. 59 din 10 martie 2004 a Curții de Apel

Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 ianuarie 2005.