ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 73/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 73/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.
1104 din 13 septembrie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală,
în dosarul nr. 2549/2004, s-a respins, ca neîntemeiată, cererea petentului
condamnat D.A.
A fost obligat condamnatul
la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunța astfel,
instanța de fond a reținut că, motivele invocate de condamnat, respectiv
situația precară a familiei sale, nu sunt confirmate de ancheta socială
efectuată la domiciliul său, iar dezbaterea succesiunii părinților nu este de
natură a conduce la consecințe grave pentru el.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat apel, în termen, condamnatul, solicitând admiterea lui și, pe fond,
întreruperea executării pedepsei de 8 ani închisoare, întrucât dorește să
dezbată moștenirea de pe urma părinților săi.
Curtea de Apel București a
respins ca nefondat apelul condamnatului reținând că în cauză nu s-a probat
existența unei împrejurări speciale în care s-ar afla familia condamnatului,
care să ducă la consecințe grave dacă nu s-ar întrerupe executarea pedepsei,
iar pe de altă parte dezbaterea succesiunii nu îl poate afecta în condițiile în
care poate mandata o altă persoană să-l reprezinte.
Împotriva deciziei instanței
de apel a formulat recurs condamnatul, criticând-o pentru nelegalitate și
netemeinicie și a solicitat admiterea cererii și întreruperea executării
pedepsei.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 455 C. proc.
pen., raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., întreruperea executării
pedepsei închisorii poate fi dispusă atunci când, datorită unor împrejurări
speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru
condamnat, familia sa sau unitatea la care lucrează, caz în care executarea
poate fi întreruptă pe o durată de cel mult 3 luni și numai o singură dată.
În speță însă, referatul de
anchetă socială efectuat nu a concluzionat în sensul existenței unor asemenea
împrejurări speciale care să justifice întreruperea executării pedepsei
închisorii la care a fost condamnat inculpatul.
În ce privește susținerea
recurentului în sensul că dorește să dezbată succesiunea rămasă de pe urma
părinților săi, acesta are posibilitatea de a mandata o altă persoană care să-l
reprezinte în fața notarului la dezbaterea succesorală, astfel că nici din
acest motiv nu se justifică întreruperea executării pedepsei.
Așa fiind, în mod corect
instanțele au respins cererea acestuia și respectiv apelul declarat, astfel că
și recursul apare ca nefondat și va fi respins ca atare, în temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând și dispozițiile art. 192
alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de condamnatul D.A., împotriva deciziei penale nr. 810/ A din
28 octombrie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Obligă pe recurent să
plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de
200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa
din fondul Ministerului Justiției. Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 6 ianuarie 2005.