ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2481/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 27 martie 2003 reclamanta S.I.F. M. SA a chemat în judecată pârâta SC C.C. SA, solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să se dispună anularea hotărârii A.G.A. SC C.C. SA din data de 16 martie 2003. În motivarea cererii reclamanta susține că au fost încălcate dispozițiile art. 117 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, precum și ale O.U.G. nr. 28/2002, aprobată prin Legea nr. 525/2002. Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința nr. 3072 din 3 martie 2004 a respins acțiunea, ca nefondată. Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta nu s-a conformat dispozițiilor art. 134 alin. (3) din O.U.G.

nr. 28/2002, în sensul de a derula oferta publică pentru poziția de control de acționar semnificativ, situație în care în mod corect s-a permis participarea la A.G.A. doar cu numărul de acțiuni de 2443, restul fiind suspendate. De asemenea s-a motivat că nu au fost încălcate dispozițiile art. 117 din Legea nr. 31/1990, întrucât la punctul „diverse” nu au fost dezbătute probleme legate de modificarea actului constitutiv sau propuneri care să afecteze bunul mers al societății. Împotriva acestei soluții a promovat apel reclamanta, criticile vizând modul în care au fost interpretate dispozițiile legale în materie, respectiv Legea nr. 31/1990 și O.G. nr. 28/2002. Prin încheierea ședinței publice din 19 octombrie 2004 Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, la cererea intimatei a dispus suspendarea judecării apelului apreciind că nu sunt întrunite dispozițiile art. 244 pct. 2 C. proc.

civ. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamanta-apelantă criticile vizând aspecte de nelegalitate, fără a fi indicat temeiul legal în conformitate cu art. 304 C. proc. civ. Se susține pe de o parte că încheierea nu a fost motivată, iar pe de altă parte se arată că faptele pentru care s-a început urmărirea penală împotriva unor persoane fizice în dosarul penal, nu au legătură cu adunarea generală a acționarilor din data de 15 martie 2003 și privesc fapte personale, fără legătură cu drepturile de acționar ale S.I.F. M., în cadrul SC C.C. SA. De asemenea recurenta susține că nu pot constitui temei legal pentru suspendarea cauzei până la rămânerea definitivă și irevocabilă a procesului penal, faptele pentru care s-a început urmărirea împotriva reprezentantului legal al asociații, acestea fiind ulterioare ținerii A.G.A.

din 15 martie 2003. Recursul este nefondat. Potrivit art. 244 pct. 2 C. proc. civ., instanța poate suspenda judecata când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea. Din economia textului precizat rezultă că această dispoziție are caracter superlativ și se au în vedere fapte care ar avea înrâurire directă asupra acțiunii pedinte, iar nu și atunci când se prezintă simple ipoteze sau se fac afirmații neprecise. În speță nu se poate reține critica potrivit căreia începerea urmăririi penale împotriva reprezentantului recurentei s-a făcut pentru fapte ce nu au legătură cu A.G.A. din 15 martie 2003, întrucât acțiunea reclamantei a fost formulată în considerarea poziției sale de acționar majoritar absolut în cadrul intimatei SC C.C.

SA. Ori, așa cum rezultă din înscrisurile depuse, această poziție a fost dobândită prin actul de cesiune încheiat cu fostul F.P.S., care i-a cesionat un pachet de 70% din acțiunile SC C.C. SA înaintea acestei cesiuni apelanta deținând un pachet de 6,46% din acțiuni. Urmare semnării actului de cesiune, s-a dispus începerea urmăririi penale și a fost întocmit rechizitoriul pentru trimiterea în judecată a semnatarilor persoanelor răspunzătoare pentru încheierea actului respectiv. De soluția ce urmează a se pronunța în dosarul penal atârnă în tot soluționarea pricinii comerciale de față, în sensul că, dacă instanța penală va stabili că actul de cesiune este rezultatul unor infracțiuni, va admite cererea de anulare a acestuia, iar consecința juridică a acestei anulări va fi aceea că recurenta își va pierde cu caracter retroactiv calitatea de acționar majoritar absolut în considerarea căreia a formulat cererea de chemare în judecată și căile de atac.

De reținut că nu are relevanță dacă faptele pentru care a început urmărirea penală este anterioară sau ulterioară, dispozițiile art. 244 pct. 2 C. proc. civ., nefăcând nici o distincție în acest sens. Nu se poate reține nici critica privind lipsa considerentelor încheierii, întrucât s-a precizat că față de cererea formulată de intimată sunt întrunite dispozițiile art. 244 pct. 2 C. proc. civ. Față de obiectul judecății penale ce formează obiectul dosarului penal nr. 4026/2002 aflat pe rolul Tribunalului București, respectiv legalitatea modului de dobândire a pozițiilor de control, majoritară și majoritară absolută în adunarea generală prin intermediul actului de cesiune încheiat între F.P.S.

și S.I.F. M. SA rezultă că suspendarea pricinii a fost luată în mod legal, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 244 pct. 2 C. proc. civ. În considerarea dispozițiilor art. 312 C. proc. civ. și văzând și prevederile art. 274 C. proc. civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta S.I.F. M. SA București, împotriva încheierii din 19 octombrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, în dosarul nr. 726/2004, ca nefondat. Obligă recurenta la plata sumei de 30.000.000 lei cu titlu de onorariu avocat, intimatei pârâte. I revocabilă . Pronunțata în ședință publică, astăzi 8 aprilie 2005.