ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2481/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la

data de 27 martie 2003 reclamanta S.I.F. M. SA a chemat în judecată pârâta SC C.C.

SA, solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să se dispună anularea

hotărârii A.G.A. SC C.C. SA din data de 16 martie 2003.

În motivarea cererii reclamanta

susține că au fost încălcate dispozițiile art. 117 alin. (5) din Legea nr. 31/1990,

precum și ale O.U.G. nr. 28/2002, aprobată prin Legea nr. 525/2002.

Tribunalul București, secția

a VI-a comercială, prin sentința nr. 3072 din 3 martie 2004 a respins acțiunea,

ca nefondată.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța de fond a reținut că reclamanta nu s-a conformat dispozițiilor art. 134

alin. (3) din O.U.G. nr. 28/2002, în sensul de a derula oferta publică pentru

poziția de control de acționar semnificativ, situație în care în mod corect s-a

permis participarea la A.G.A. doar cu numărul de acțiuni de 2443, restul fiind

suspendate.

De asemenea s-a motivat că

nu au fost încălcate dispozițiile art. 117 din Legea nr. 31/1990, întrucât la

punctul „diverse” nu au fost dezbătute probleme legate de modificarea actului

constitutiv sau propuneri care să afecteze bunul mers al societății.

Împotriva acestei soluții a

promovat apel reclamanta, criticile vizând modul în care au fost interpretate

dispozițiile legale în materie, respectiv Legea nr. 31/1990 și O.G. nr. 28/2002.

Prin încheierea ședinței

publice din 19 octombrie 2004 Curtea de Apel București, secția a V-a

comercială, la cererea intimatei a dispus suspendarea judecării apelului

apreciind că nu sunt întrunite dispozițiile art. 244 pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri

a declarat recurs reclamanta-apelantă criticile vizând aspecte de nelegalitate,

fără a fi indicat temeiul legal în conformitate cu art. 304 C. proc. civ.

Se susține pe de o parte că

încheierea nu a fost motivată, iar pe de altă parte se arată că faptele pentru

care s-a început urmărirea penală împotriva unor persoane fizice în dosarul

penal, nu au legătură cu adunarea generală a acționarilor din data de 15 martie

2003 și privesc fapte personale, fără legătură cu drepturile de acționar ale S.I.F.

M., în cadrul SC C.C. SA.

De asemenea recurenta

susține că nu pot constitui temei legal pentru suspendarea cauzei până la

rămânerea definitivă și irevocabilă a procesului penal, faptele pentru care s-a

început urmărirea împotriva reprezentantului legal al asociații, acestea fiind

ulterioare ținerii A.G.A. din 15 martie 2003.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 244 pct. 2 C.

proc. civ., instanța poate suspenda judecata când s-a început urmărirea penală

pentru o infracțiune care ar avea înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce

urmează să se dea.

Din economia textului precizat

rezultă că această dispoziție are caracter superlativ și se au în vedere fapte

care ar avea înrâurire directă asupra acțiunii pedinte, iar nu și atunci când

se prezintă simple ipoteze sau se fac afirmații neprecise.

În speță nu se poate reține

critica potrivit căreia începerea urmăririi penale împotriva reprezentantului

recurentei s-a făcut pentru fapte ce nu au legătură cu A.G.A. din 15 martie

2003, întrucât acțiunea reclamantei a fost formulată în considerarea poziției

sale de acționar majoritar absolut în cadrul intimatei SC C.C. SA.

Ori, așa cum rezultă din

înscrisurile depuse, această poziție a fost dobândită prin actul de cesiune

încheiat cu fostul F.P.S., care i-a cesionat un pachet de 70% din acțiunile SC

C.C. SA înaintea acestei cesiuni apelanta deținând un pachet de 6,46% din

acțiuni.

Urmare semnării actului de

cesiune, s-a dispus începerea urmăririi penale și a fost întocmit rechizitoriul

pentru trimiterea în judecată a semnatarilor persoanelor răspunzătoare pentru

încheierea actului respectiv.

De soluția ce urmează a se

pronunța în dosarul penal atârnă în tot soluționarea pricinii comerciale de

față, în sensul că, dacă instanța penală va stabili că actul de cesiune este

rezultatul unor infracțiuni, va admite cererea de anulare a acestuia, iar

consecința juridică a acestei anulări va fi aceea că recurenta își va pierde cu

caracter retroactiv calitatea de acționar majoritar absolut în considerarea

căreia a formulat cererea de chemare în judecată și căile de atac.

De reținut că nu are

relevanță dacă faptele pentru care a început urmărirea penală este anterioară

sau ulterioară, dispozițiile art. 244 pct. 2 C. proc. civ., nefăcând nici o

distincție în acest sens.

Nu se poate reține nici

critica privind lipsa considerentelor încheierii, întrucât s-a precizat că față

de cererea formulată de intimată sunt întrunite dispozițiile art. 244 pct. 2 C.

proc. civ.

Față de obiectul judecății

penale ce formează obiectul dosarului penal nr. 4026/2002 aflat pe rolul

Tribunalului București, respectiv legalitatea modului de dobândire a pozițiilor

de control, majoritară și majoritară absolută în adunarea generală prin

intermediul actului de cesiune încheiat între F.P.S. și S.I.F. M. SA rezultă că

suspendarea pricinii a fost luată în mod legal, fiind întrunite condițiile

prevăzute de art. 244 pct. 2 C. proc. civ.

În considerarea

dispozițiilor art. 312 C. proc. civ. și văzând și prevederile art. 274 C. proc.

civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta S.I.F. M. SA București, împotriva încheierii din 19 octombrie

2004, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, în

dosarul nr. 726/2004, ca nefondat.

Obligă recurenta la plata

sumei de 30.000.000 lei cu titlu de onorariu avocat, intimatei pârâte.

I

revocabilă

.

Pronunțata în ședință

publică, astăzi 8 aprilie 2005.