ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3203/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui, la data de 26 aprilie 2004, reclamanta S.I.F. M. SA BACĂU a solicitat, în contradictoriu cu SC A. SA BÂRLAD, anularea Hotărârii A.G.E.A. a societății pârâte din data de 25 martie 2004, suspendarea aplicării hotărârii menționate, radierea mențiunilor înregistrate de Oficiul Registrului Comerțului în baza hotărârii atacate, pe cheltuiala societății pârâte, cu cheltuieli de judecată. Prin sentința civilă nr. 15 din 31 martie 2005, Tribunalul Vaslui a respins, ca nefondată, acțiunea reclamantei.

Instanța de fond a reținut în considerentele hotărârii astfel pronunțate, că motivele invocate în susținerea cererii sunt nefondate, întrucât: - condițiile în care s-a făcut convocarea adunării generale au fost conforme cu dispozițiile art. 117 pct. 4 din Legea nr. 31/1990, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire și cu menționarea exactă și concretă a chestiunilor ce urmau a fi supuse dezbaterii și care se subscriau obiectului adunării în litigiu; - speței nu-i sunt aplicabile dispozițiile art. 211, art. 126 și 207 din Legea nr. 31/1990 republicată, având în vedere modalitatea de majorare a capitalului social, cu referire la aportul în natură, potrivit expertizei evaluatoare aprobată de administratorul mandatat în acest sens de A.G.A.

să facă operațiuni în numele său, cu respectarea dispozițiilor art. 113 din același act normativ; - a înlăturat susținerea reclamantei potrivit căreia interesul acționarului majoritar ar fi fost contrar celui al pârâtei, în raport cu tipul societății, închis căreia nu-i sunt aplicabile prevederile specifice subscripției publice. Sentința a fost apelată de către reclamantă și prin decizia nr. 25/ A/COM din 14 noiembrie 2005, Curtea de Apel Iași, secția comercială, a respins, ca nefondat, apelul reclamantei. Instanța de apel, analizând criticile aduse sentinței de fond ce vizau, în principal greșita aplicare a legii, precum și a probelor administrate în cauză, a reținut caracterul nefondat al acestora cu următoarea motivare: - reclamanta a avut cunoștință de obiectul adunării generale, împrejurare ce rezultă din înștiințarea adusă reclamantei la 4 martie 2004 ce cuprindea ordinea de zi precum și participarea la A.G.A.

prin reprezentant legal atât la adoptarea hotărârii reclamante cât și la A.G.A. din 22 noiembrie 2003, având în acest fel posibilitatea de a participa la majorarea capitalului social prin aporturi ce ar fi condus la păstrarea procentului de acțiuni deținute; - argumentele reclamantei aduse în sprijinul susținerii potrivit căreia aportul în natură a fost supraevaluat nu au suport probator; - dispozițiile art. 116 din O.U.G. nr. 28/2002 erau aplicabile în speță, societatea fiind o societate de tip închis căreia nu i se aplică dispozițiile legale privind subscripția publică. Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs reclamanta invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc.

civ., în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate, admiterea apelului și, în fond, admiterea acțiunii. În dezvoltarea criticilor s-a susținut în mod concret că hotărârea atacată cuprinde o motivare contradictorie, unele aspecte fiind nemotivate chiar și cuprinde aspecte străine de natura cauzei, critici ce se subscriu motivului prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. Se constată că susținerea recurentei nu este fondată. Din analiza soluției și a argumentelor ce au constituit fundamentul convingerii instanței rezultă că pretinsa contrarietate este rodul raționamentului juridic al instanței în adoptarea soluției pronunțate și nicidecum o motivare contradictorie.

Astfel, considerentele deciziei atacate sunt în conformitate cu dispozițiile art. 261 pct. 5 C. proc. civ., instanța de apel argumentând detaliat și logic motivele pentru care a apreciat legalitatea și temeinicia sentinței de fond, în raport cu criticile apelantei vizând cazurile de nulitate invocate prin cererea de anulare a hotărârii A.G.E.A. din 24 martie 2004, așa încât dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., nu-și găsește incidența în cauză. Cel de al doilea motiv invocat, art. 304 pct. 8 C. proc. civ., nu este suficient motivat și nici dezvoltat, conform cerințelor art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., pentru a permite examinarea acestuia, fiind o reiterare a motivelor formulate prin cererea introductivă și a criticilor supuse controlului judiciar în apel, aspecte ce vizează fondul cauzei, așa încât motivul de nelegalitate invocat nu-și găsește incidență în speță.

O altă critică invocată în considerarea dispozițiilor art. 304 (9) C. proc. civ., este susținută de recurentă prin prisma încălcării de către instanța de apel a dispozițiilor art. 210 din Legea nr. 31/1990 republicată, cu referire la modalitatea greșită de evaluare a aportului în natură. Motivul de nelegalitate invocat are în vedere, de regulă, încălcarea legii de drept substanțial, mai precis aplicarea unui text de lege străin de situația de fapt dedusă judecății sau extinderea normei de drept la situații neaplicabile. Aceste ipoteze nu se regăsesc în criticile aduse hotărârii atacate. Susținerile recurentei nu echivalează cu o încălcare a legii, în sensul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., sau cu o aplicare greșită a unei norme de drept, în condițiile în care rezultatul evaluărilor concretizate prin raportul de expertiză a cărui corectitudine și modalitate de efectuare este criticată, nu a făcut obiectul judecății de față. În consecință, întrucât și această critică se dovedește a fi nefondată, Înalta Curte va da eficiență dispozițiilor art. 312 din C. proc. civ., iar recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta S.I.F. M. SA BACĂU împotriva deciziei nr. 25/ A/COM din 14 noiembrie 2005 a Curții de Apel Iași, secția comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 26 octombrie 2006.