ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4319/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul Brașov, prin sentința

penală nr. 127/ S din 2 martie 2004, condamnă pe inculpatul G.G. la 2 ani și 6

luni de închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211

alin. (2), cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.

Instanța obligă pe inculpat, în

solidar cu părinții săi, G. și A.G., părți responsabile civilmente, să

plătească:

a) 220.000 lei despăgubiri lui I.C.

și

b) 3.000.000 lei cheltuieli

judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța

reține, în esență, că, în ziua de 20 iunie 2003, aflându-se pe strada I.L.C.,

din orașul Râșnov, inculpatul acostează pe numitul I.C. (70 ani), de la care,

prin violență, sustrage suma de 100.000 lei.

În urma acestei agresiuni, victima a

suferit leziuni vindecabile în 7-8 zile tratament medical.

Inculpatul declară apel, cerând să i

se aplice o măsură neprivativă de libertate.

Curtea de Apel Brașov, prin decizia

penală nr. 187/ Ap din 26 mai 2004, admite apelul și desființează în parte

sentința, în sensul că, în temeiul art. 104 C. pen., aplică inculpatului măsura

educativă a internării într-un centru de reeducare, pe timp nedeterminat, însă,

cel mult, până la împlinirea vârstei de 18 ani.

În baza art. 490 C. proc. pen.,

instanța dispune ca măsura internării să fie pusă în executare de îndată.

Celelalte dispoziții ale sentinței

sunt menținute.

Pentru a hotărî astfel, instanța

motivează că inculpatul nu este școlarizat și trăiește într-un mediu care l-a

influențat negativ, mediu de care trebuie să fie izolat, și că trebuie

școlarizat.

Parchetul de pe lângă aceeași

instanță declară recurs, cerând casarea deciziei și menținerea sentinței,

deoarece inculpatul, deși prins imediat după comiterea faptei, nu a

recunoscut-o și a mai comis și alte fapte.

Critica nu este întemeiată.

Potrivit art. 100 C. pen., față de

minorul care răspunde penal, se poate lua o măsură educativă ori i se poate

aplica o pedeapsă. La alegerea sancțiunii, se ține seama de gradul de pericol

social al faptei săvârșite, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală și

morală, de comportarea lui, de condițiile în care a fost crescut și în care a

trăit și de orice alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului.

Pedeapsa se aplică numai dacă se

apreciază că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea

minorului.

Instanța de apel a apreciat, corect,

că măsura educativă, a internării într-un centru de reeducare, este suficientă

pentru îndreptarea inculpatului, căruia i se asigură, astfel, posibilitatea de

a dobândi învățătura necesară și o pregătire profesională potrivit cu

aptitudinile sale.

Din oficiu, nu se constată motive de

casare care să fie luate în considerare.

Așa fiind, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., hotărârea atacată va fi menținută, prin

respingerea recursului, conform dispozitivului deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva deciziei

penale nr. 187/ Ap din 26 mai 2004 a Curții de Apel Brașov, privind pe

inculpații G.G. și C.I.

Onorariul pentru apărarea din oficiu

a inculpatului G.G., în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 1

septembrie 2004.