ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2014/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 52

din 10 martie 2004, Tribunalul Suceava, secția penală, l-a condamnat pe

inculpatul B.V. la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea tentativei

la infracțiunea de viol, prevăzută de art. 20, raportat la art. 197 alin. (1)

și (2) lit. b

1

) și alin. (3) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen.,

cu referire la art. 197 din același cod, au fost interzise inculpatului, ca

pedeapsă complimentară, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e)

C. pen., pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale.

A fost menținută starea de

arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și

arestării preventive cu începere de la 22 septembrie 2003 la zi.

Sub aspectul laturii civile,

în baza art. 14, art. 346 C. proc. pen., combinat cu art. 998 și următoarele C.

civ., a fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 30.000.000

lei reprezentând daune morale.

Pentru a pronunța această

hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

La data de 22 septembrie

2003, soția inculpatului, împreună cu o parte din copiii săi, a plecat la câmp

pentru a culege porumb, acasă rămânând 3 copii, B.C. de 9 ani, P. de 6 ani și

M. în vârstă de 8 ani și inculpatul care se afla sub influența băuturilor

alcoolice.

La un moment dat inculpatul

a plecat în oraș unde a consumat, de asemenea, băuturi alcoolice, la diferite

baruri, ajungând în stare de ebrietate. În jurul orelor 17,00, inculpatul s-a

reîntors în domiciliu unde se aflau cei trei copii minori, și după ce copii P.

și C. au plecat de acasă, acesta s-a deplasat în bucătărie unde a găsit-o pe

fiica sa minoră M.E. În acest context, inculpatul a luat-o pe minoră în brațe,

a urcat-o pe masa din bucătărie, a dezbrăcat-o de la talie în jos și a încercat

să întrețină raport sexual cu aceasta, fără însă să reușească. Minora nu a

reacționat în nici un fel, fiindu-i frică de tatăl ei. În timp ce inculpatul

încerca să realizeze raportul sexual, în bucătărie au intrat soția acestuia și

fiica sa mai mare, B.D., care l-au surprins pe inculpat în momentul în care își

ridica pantalonii și se încheia, iar victima M.E. a sărit de pe masă și s-a

îmbrăcat.

Partea vătămată a fost

examinată din punct de vedere medico legal, din certificatul nr. 105/0 din 24

septembrie 2003 rezultând că aceasta este virgină și nu prezintă leziuni de

violență.

Situația de fapt expusă a

fost stabilită pe baza procesului verbal de consemnare a denunțului, procesului

verbal de cercetare la locul faptei, planșelor foto executate în cauză,

certificatului medico-legal nr. 105/0 din 24 septembrie 2003, raportului de

expertiză medico-legală pentru stabilirea capacității de coabitare,

depozițiilor martorilor O.C., P.P., C.I., B.V., B.G., H.M., H.N. și M.D., probe

coroborate cu declarațiile inculpatului.

Curtea de Apel Suceava,

secția penală, prin decizia nr. 234 din 11 august 2004, a respins apelurile

formulate de inculpat și partea vătămată, ca nefondate, apelul părții vătămate

vizând nelegalitatea și netemeinicia sentinței atacate.

Împotriva deciziei penale

mai sus arătate, partea vătămată a declarat recurs, reiterând motivele de apel

invocate și anume că se impunea schimbarea încadrării juridice din tentativă la

infracțiunea de viol în infracțiunea consumată, cu consecința majorării

pedepsei aplicate inculpatului.

Recursul nu este fondat.

În cauză, a fost stabilită o

situație de fapt corectă, în concordanță cu probele administrate, în raport de

care s-a dat o justă încadrare juridică.

Potrivit art. 317 C. proc.

pen., așa cum bine a reținut și instanța de apel, judecata se mărginește la

fapta și persoana arătată în actul de sesizare al instanței.

Or, instanța de fond a fost

investită prin rechizitoriu cu o anumită situație de fapt care în drept

întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de viol și

nicidecum ale unei infracțiuni de viol consumat.

Din certificatul

medico-legal nr. 105/0 din 24 septembrie 2003 rezultă fără echivoc faptul că

partea vătămată, minora B.M.E., este virgină, nu prezintă leziuni de violență

din punct de vedere medico-legal nu se poate atesta o agresiune sexuală.

Ca atare, încadrarea

juridică fiind bine stabilită, recursul declarat nu este fondat și urmează a fi

respins, ca nefondat, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen.

Conform art. 192 alin. (2)

din același cod, partea vătămată va fi obligată la cheltuieli judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul

declarat de partea vătămată B.M.E., prin reprezentantul său legal B.G.

împotriva deciziei penale nr. 234 din 11 august 2004 a Curții de Apel Suceava,

privind pe inculpatul B.V.

Obligă pe recurenta parte

vătămată la plata sumei de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare din care suma de

400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a

inculpatului B.V. se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 24 martie 2005.