ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 156/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 156/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor

de față,

În baza lucrărilor

dosarului constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 366 din 29 octombrie

2012, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, s-au respins cererile de schimbare a

încadrării juridice a faptelor din infracțiunile prev. de art. 12 alin. (1) și

(2) lit. a) și art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001 în art. 329 C.

pen., formulate de apărătorii inculpaților C.V.V., N.D. și N.M.

În baza art. 11 pct.

2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul

N.M., zis „N.", cu privire la infracțiunea prev. de art. 12 alin. (1) și

(2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

asupra părții vătămate F.E.L.

În baza art. 13 alin.

(1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din

Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C.

pen., a fost condamnat inculpatul N.M. la 8 ani închisoare și 5 ani

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit.

b) C. pen.

În baza art. 8 din

Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C.

pen., a fost condamnat același inculpat la 4 ani închisoare.

în baza art. 33, 34

C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani

închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a)

teza a II-a și lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea

art. 71 C. pen. și s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei,

drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

S-au aplicat

dispozițiile art. 57 C. pen.

S-a dedus din durata

pedepsei aplicate perioada reținerii și arestării preventive începând cu 7

august 2009, până la 31 ianuarie 2011.

În baza art. 13 alin.

(1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din

Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen., a

fost condamnat inculpatul N.D., zis „P.", la 7 ani închisoare și 5 ani

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b)

C. pen.;

În baza art. 8 din

Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C.

pen., a fost condamnat același inculpat la 4 ani închisoare.

În baza art. 33, 34

C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 7 ani închisoare și 5

ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și

b) C. pen.

În baza art. 71 C.

pen., s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei drepturile

prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.,

aplicându-i-se, totodată, art. 57 C. pen.

S-a dedus din durata

pedepsei aplicate perioada reținerii și arestării preventive începând cu 7

august 2009 până la 31 ianuarie 2011.

În baza art. 11 pct.

2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul

C.V.V., sub aspectul infracțiunii prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din

Legea nr. 678/2001 (parte vătămată H.L.).

În baza art. 13 alin.

(1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din

Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C.

pen., a fost condamnat inculpatul C.V.V. la 7 ani și 6 luni închisoare și 5 ani

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b)

C. pen.

În baza art. 8 din

Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., a

fost condamnat același inculpat la 4 ani închisoare.

În baza art. 33, 34

C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani și

6 luni închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1)

lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 83 C.

pen., s-a revocat suspendarea condiționată cu privire la pedeapsa de 1 an și 6

luni aplicată prin Sentința penală nr. 741 din 18 decembrie 2008 a Judecătoriei

Sibiu, care a fost cumulată cu pedeapsa rezultantă din prezenta cauză,

dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa de 9 ani închisoare și 5 ani

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b)

C. pen.

În baza art. 71 C.

pen., s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile

prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.,

aplicându-i-se și art. 57 C. pen.

S-a dedus din durata

pedepsei aplicate perioada reținerii și arestării preventive începând cu 7

august 2009 până la 31 ianuarie 2011.

În baza art. 11 pct.

2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul

G.R., zis „L.", cu privire la infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1),

(2), (3) din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea

nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 8 din

Legea nr. 39/2003 raportat Ia art. 323 C. pen., a fost condamnat inculpatul

G.R. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C.

pen., s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile

prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., aplicându-se

și art. 57 C. pen.

S-a dedus din durata

pedepsei aplicate perioada reținerii și arestării preventive începând cu 7

august 2009 până la 31 ianuarie 2011.

S-a schimbat

încadrarea juridică a faptei inculpatului G.I.V., zis „P.", din

infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001

raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 329 alin. (3) C. pen.

În baza art. 329

alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a mai fost condamnat

inculpatul G.I.V. la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.

de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 8 din

Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., a mai fost condamnat același

inculpat la 4 ani închisoare.

În baza art. 33, 34

C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a)

teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 71 C.

pen., s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile

prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., aplicându-i-se

și art. 57 C. pen.

S-a dedus din durata

pedepsei aplicate perioada reținerii și arestării preventive, începând cu 7

august 2009 până la 31 ianuarie 2011.

S-a schimbat

încadrarea juridică a faptei inculpatului G.V.C., zis „B.", din art. 13

alin. (1), (2), (3) raportat la art. 12. salin. (2) lit. a) din Legea nr.

678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prev. de art.

329 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 329

alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat

inculpatul G.V.C. la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.

de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 8 din

Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., a fost condamnat același

inculpat la 4 ani închisoare.

În baza art. 33, 34

C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a)

teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen.,

s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile prev. de

art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., aplicându-i-se,

totodată, art. 57 C. pen.

S-a dedus din durata

pedepsei aplicate perioada reținerii și arestării preventive, începând cu 7

august 2009 până la 31 ianuarie 2011.

În baza art. 11 pct.

2 raportat la art. 10 lit. d) C. pen., a fost achitat inculpatul B.A.D., cu

privire la infracțiunea prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr.

678/2001 și de art. 13 alin. (1), (2), (3) raportat la art. 12 alin. (2) lit.

a) din Legea nr. 678/2001.

În baza art. 8 din

Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., a mai fost condamnat inculpatul

B.A.D. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

S-a aplicat pedeapsa

accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a și lit. b) C. pen.

S-a dedus din durata

pedepsei aplicate perioada reținerii și arestării preventive începând cu 7

august 2009 până la 31 ianuarie 2011.

În baza art. 81 C.

pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de

încercare de 5 ani.

S-a atras atenția

inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin.

(5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata

suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

S-a menținut măsura

obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu instituită în sarcina tuturor

inculpaților.

În baza art. 17 C.

proc. pen., a fost obligat inculpatul C.V.V. la 50.000 RON daune morale către

partea vătămată minoră D.E.M.

S-a luat act că

celelalte persoane vătămate nu s-au constituit părți civile.

S-au menținut

măsurile asigurătorii luate în cursul urmăririi penale.

A fost obligat

fiecare inculpat la câte 15.000 RON cheltuieli judiciare către stat, onorariile

apărătorilor din oficiu, s-a dispus a fi suportate în avans din fondurile

Ministerului de Justiție.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța de fond a reținut, că prin Rechizitoriul din 26

noiembrie 2009, dat în Dosarul nr. 51/D/P/2008, de Parchetul de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de

Criminalitate Organizată și Terorism Biroul Teritorial Vâlcea, s-a dispus

trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților N.M., zis

„N.", pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 12 alin. (1) și (2)

lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art.

37 lit. b) C. pen., de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001,

raportat Ia art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. și de art. 8 din Legea nr.

39/2003 raportat la art. 323 C. pen.,cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.,

toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; N.D., zis „P.", pentru

comiterea infracțiunilor prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr.

678/2001, raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. și de art. 8 din

Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C.

pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., C.V.V., pentru comiterea

infracțiunilor prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., de art. 13

alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001, raportat la art. 12 alin. (2)

lit. a) din Leg. nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art.

37 lit. a) C. pen. și de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C.

pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a)

C. pen., G.R., zis „L.", G.I.V., zis „P.", G.V.C., zis „B.",

toți pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din

Legea nr. 678/2001, raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Leg. nr.

678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 8 din Legea nr.

39/2003 raportat la art. 323 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C.

pen. și B.A.D., pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 12 alin. (1) și

(2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de

art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001, raportat la art. 12 alin.

(2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și

de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., toate cu

aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În fapt, s-a reținut

că în luna aprilie 2008, inculpatul N.M. a recrutat pe partea vătămată S.N. și

prin inducere în eroare a determinat-o să practice prostituția în folosul său

în municipiul Orșova, apoi, alternând inducerea în eroare cu aplicarea unor

violențe a transportat-o în Spania unde, prin aceleași mijloace, a determinat-o

să practice în continuare prostituția în folosul său; tot în anul 2008,

inculpații N.M., N.D., C.V., G.I. și G.R. au propus persoanei vătămate R.E. să

practice prostituția în favoarea lor, răspunzând refuzului acesteia cu

amenințări iar C.V. a și agresat-o într-o noapte, iar în data de 2 septembrie

2008, inculpații, împreună cu alte persoane au bătut-o și au încercat să o

introducă într-un autoturism cu scopul de a o constrânge să practice

prostituția în beneficiul lor.

S-a mai reținut, că

începând cu luna mai 2009, D.E.M. a fost obligată de C.V. să practice

prostituția în folosul său împreună cu H.C. și B.A.M.L. și că, după ce au

plecat în București au fost aduce cu forța înapoi în Brezoi de inculpații C.V.

și B.A.; N.M. a exploatat sexual pe R.G.M.; N.D. a exploatat-o pe minora

D.I.C.; același N.M. a exploatat-o pe F.E.L.; G.I. și G.V. au transportat și

găzduit pe R.A.P. în vederea practicării prostituției; în luna august 2008,

inculpații N.M. și N.D. au încercat să o racoleze în vederea practicării

prostituției pe minora B.A.I.

Inculpații nu au

recunoscut săvârșirea infracțiunilor de care sunt acuzați arătând că persoanele

vătămate practicau prostituția încă dinainte de a-i cunoaște și că au fost în

relații de concubinaj cu acestea iar ulterior s-au și căsătorit, nefiind

recrutate ori determinate de ei în acest sens.

Din probele

administrate în cauză, respectiv declarațiile părților și martorilor,

interceptarea unor convorbiri telefonice și înscrisurile aflate la dosar, în ce

privește acuzația adusă inculpatului N.M., cu privire la traficarea persoanei

vătămate minore S.E.N., instanța de fond a reținut, că în luna aprilie 2008

inculpatul a cunoscut persoana vătămată în localitatea Brezoi unde aceasta

lucra ca barman. În aceste condiții între cei doi a debutat o relație,

inculpatul purtându-se inițial frumos cu persoana vătămată, făcându-i cadouri

și plecând împreună în excursii. Deși i s-a atras atenția de numitul C.A. că

inculpatul ar intenționa să o determine la practicarea prostituției, partea

vătămată nu l-a crezut.

După ce a câștigat

încrederea victimei, inculpatul s-a deplasat cu aceasta în municipiul Orșova

pretextând că urmează să-i cunoască familia. După circa o săptămână, rămânând

fără bani, inculpatul i-a cerut persoanei vătămate să întrețină relații sexuale

contra cost, urmând ca el să-i aducă clienți. În fața refuzului inițial,

inculpatul a lovit-o și a amenințat-o că îi va scoate ochii. Timp de o lună și

jumătate victima a întreținut relații sexuale contra cost, fiind supravegheată

și transportată de inculpatul N.M. la locuința clienților sau în hoteluri,

banii fiind însușiți de inculpat.

După ce au strâns o

sumă de bani, inculpatul a indus-o în eroare pe victimă determinând-o să se

deplaseze împreună în Spania, urmând să o ajute să lucreze ca barman. Victima

fiind minoră, inculpatul a încercat să obțină o procură cu un act de identitate

fals, fără însă a reuși, dar inculpatul plătind suma de 100 euro funcționarului

de la frontieră și spunând că partea vătămată își va vizita mama stabilită în

Franța au trecut granița țării. Până a ajunge în Spania, partea vătămată a fost

obligată să întrețină relații sexuale în parcări pentru a procura motorina

necesară în vederea deplasării.

Ajunși în Spania, în

localitatea Don Benito cu sprijinul unui anume „I.", N.M. a închiriat un

apartament și i-a pus în vedere părții vătămate că va practica prostituția

într-un bar, întrucât nu i-a găsit loc de muncă potrivit înțelegerii inițiale.

Pentru a nu avea

probleme cu organele de poliție privind vârsta, partea vătămată a declarat că

și-a pierdut actele și și-a declinat identitatea unei persoane reale de 19 ani

din Herculane, astfel că a obținut un înscris cu aceste date și cu ajutorul

căruia a putut fi introdusă în localul respectiv. A practicat, astfel, circa 3

săptămâni prostituția și, întrucât patronul localului nu accepta supravegherea

din partea proxeneților, inculpatul o aștepta afară, sau în local unde stătea

ca simplu consumator. Din sumele obținute persoana vătămată achita patronului

localului o sumă pentru că folosea o cameră, iar restul intra în posesia

inculpatului N.M.

Întrucât

valabilitatea actului eliberat de poliția spaniolă urma să înceteze, cei doi

s-au întors în România să încerce să obțină un buletin fals. Pe drumul de

întoarcere motorina necesară a fost procurată în același mod.

În țară, sub

pretextul că își vizitează rudele, persoana vătămată a reușit să scape de sub

supravegherea inculpatului însă, în repetate rânduri, acesta a reușit să o

găsească, să o agreseze și să o amenințe, inițial pentru a o determina să

continue să practice prostituția, apoi pentru a o determina să-și retragă

plângerea depusă și să își schimbe declarațiile.

În acest context

instanța de fond a reținut, că inculpatul a știut că victima este minoră.

Deși în fața

instanței persoana vătămată și-a schimbat declarația, arătând că a formulat

plângerile din gelozie, fiind influențată și de bunica sa, instanța a reținut

ca reale declarațiile date în cursul urmăririi penale. Acestea sunt credibile

întrucât se prezintă activitatea inculpatului în mod amănunțit, cu numeroase

referiri la locuri și persoane concrete, deci este greu de crezut că astfel de

lucruri să fie „plăsmuite" din gelozie ori să fie induse de bunica sa. De

asemenea, acest mod de operare care presupunea, pe de o parte, aparenta

afecțiune și inducerea persoanei vătămate într-o relație de viitor, iar pe de

altă parte, acte de violență atunci când victima refuza să procure foloase prin

practicarea prostituției, a fost întrebuințat de inculpat și în exploatarea

minorei R.G.

Începând cu luna

aprilie 2008, partea vătămată R.E. a practicat prostituția în zona motelului

L., sub supravegherea și în folosul numitului P.I. După o perioadă a continuat

să practice prostituția pe cont propriu. În aceste condiții inculpații N.M. și

N.D., C.V., G.I. și G.R. i-au propus să practice prostituția în favoarea și sub

protecția lor, dar au fost refuzați.

S-a mai arătat în

actul de sesizare, că în dimineața zilei de 2 septembrie 2008, inculpații N.M.,

N.D., G.R., C.V.V., B.A. și alte persoane, în total 10 - 15, au pătruns într-un

local în care se afla partea vătămată, au bătut-o și dezbrăcat-o, după care au

încercat să o târască de păr și să o introducă cu forța într-un autoturism,

însă ea a reușit să scape și că această agresiune avea ca scop ca, după răpire,

inculpații să întrețină relații sexuale prin constrângere cu partea vătămată,

apoi, să o oblige să practice prostituția în beneficiul lor.

Instanța de fond a

apreciat, că probele nu confirmă acest mod de desfășurare a evenimentelor.

Probele administrate au dovedit că inculpații G.I., G.R., C.V. și B.A. ar fi

agresat persoana vătămată, neexistând probe că inculpații au urmărit să o

răpească pe partea vătămată pentru a o obliga să practice prostituția în

folosul lor.

Începând cu luna mai

2009, minora D.E.M. a cunoscut-o pe B.A.M., care i-a propus să practice

împreună prostituția în punctul numit Gura L. A fost invitată într-un

apartament în care se aflau B.A.M., H.C., copilul minor al acesteia și H.S. În

acest apartament C.V. și B.A.M. au încercat să o convingă să practice

prostituția pe Valea Oltului sub protecția și în beneficiul lor. În

apartamentul respectiv i-a cunoscut și pe C.A. și B.A.

Neavând practic unde

să locuiască, întrucât fugise de acasă, minora a acceptat, locuind în acel

apartament și practicând prostituția.

Aceasta a arătat în

declarațiile olografe că nu a fost forțată să practice prostituția ci a fost de

acord cu acest lucru. A mai arătat, că uneori cele trei se deplasau la parcări

cu autoturismul lui C.V., condus de B.A., iar în alte împrejurări cu un taxi și

că inculpatul C. se deplasa să verifice unde se află și câți clienți au, apoi

aștepta să îi telefoneze pentru a veni să le ia. De asemenea, partea vătămată a

mai susținut că zilnic toate fetele îi dădeau din banii câștigați lui C.V.,

fiind amenințate cu acte de violență în caz contrar și că, la un moment dat, a

agresat-o sub pretext că a stat prea mult cu un client.

Instanța a remarcat

că numai în declarația consemnată de procuror apar mențiuni, în sensul că celor

trei nu li se permitea să iasă singure din apartament, fiind supravegheate

continuu de C.V. și B.A. Este în mod evident imposibil ca cei doi inculpați să

se fi aflat în permanență în fața blocului pentru a le supraveghea, cu atât mai

mult cu cât, în actul de sesizare, se descriu și alte fapte la care cei doi ar

fi participat în aceeași perioadă și din probele administrate în cauză rezultă

că inculpatul B.A.D. efectua activități de transport cu autoturismul și în

beneficiul altor persoane. Mai mult, dacă partea vătămată ar fi dorit să scape

practic de sub supraveghere, ar fi avut ocazia să o facă în numeroasele ocazii

în care, în urma unor acțiuni organizate a fost depistată practicând

prostituția și sancționată contravențional.

Începând cu anul

2005, inculpatul C.V. a determinat-o și pe partea vătămată H.C.L., minoră la

acel moment, să practice prostituția în folosul său. Practic, inculpatul a

convins-o că are sentimente sincere pentru ea și, timp de aproape un an s-a

comportat firesc însă, din ianuarie 2005, a convins-o să practice prostituția

spunându-i că va face acest lucru doar pentru o lună pentru că nu au din ce

trăi dar, această stare de fapt s-a prelungit ulterior.

Din septembrie 2007,

C.V. s-a mutat împreună cu B.A.M. într-o garsonieră, iar din aprilie 2008 și-a

schimbat și mai mult comportamentul față de H.C.L. devenind violent și

cerându-i toți banii pe care-i lua de la clienți. După ce nu a mai putut

suporta chiria pentru apartament, practic H.C.L. a trebuit să locuiască în

garsoniera lui B.A.M., ambele practicând prostituția în beneficiul lui C.V.

care, se afla în relații de concubinaj cu numita G.I. și, mai venea practic la

apartament pentru a dormi și a încasa sumele de bani.

Ulterior, din nou

s-au mutat într-un apartament cu două camere în Brezoi unde din luna mai a fost

adusă, așa cum s-a arătat mai sus și D.E.M.

Partea vătămată a

arătat, că nu li se interzicea să părăsească imobilul și că a hotărât să plece

în București întrucât cunoscuse un alt băiat cu care vroia să înceapă o nouă

viață. Cât privește activitatea lui B.A., a arătat că acesta conducea autoturismul

lui C.V. transportându-le la stradă ori aducându-le înapoi la apartament.

Începând cu anul 2007

și partea vătămată B.A.M. a început să practice prostituția, fiind apoi

contactată de C.V.V. care, la început s-a oferit să-i acorde protecție

percepând anumite sume de bani ocazionale. Ulterior, după ce și-a procurat un

autoturism, C.V., i-a asigurat și transportul, atât ei cât și lui H.C.L.,

conducător auto fiind B.A. Partea vătămată s-a mutat apoi în apartamentul lui

C.V. unde locuiau și H.C.L. și fratele ei și, din acel moment, au început să

practice prostituția în favoarea lui C.V. Ulterior a fost adusă în apartament

și D.E.M. În momentul în care H.C.L. a hotărât să plece în București și B.A.M.

și D.E.M. s-au înțeles să o urmeze. Profitând de lipsa de la domiciliu a lui

C.V., au apelat la ajutorul unui anume M., care Ie-a transportat până la

intrarea în București. De acolo, cele trei, împreună cu fiica minoră a Iui

H.C.L. și C.V., precum și H.A.S., au fost transportate de respectivul F.,

cunoscutul lui H.C.L., la un apartament unde urmau să locuiască.

Fiind sunată de

C.V.V. care a început să plângă și a spus că îi este dor de fiica lui, B.A.M.

i-a comunicat lui C.V. unde se află. Urmare acestui fapt, C.V. și fratele său

C.A., s-au deplasat în București cu autoturismul condus de B.A. Cei doi frați

au urcat la apartamentul respectiv, iar C.V. a agresat-o pe H.C.L. și i-a tăiat

părul cu un briceag, apoi, Ie-a cerut să coboare în curtea blocului și să o

apeleze pe D.E.M., care nu era acasă, să vină și ea.

În curtea blocului,

C.A. și C.V. au lovit-o pe D.E.M., acuzând-o că ea a instigat-o pe H.C.L. să

plece, apoi Ie-a cerut să urce în mașină pentru a se deplasa înapoi la Brezoi.

B.A.D. a încercat să

îi ia telefonul lui H.C.L. însă, aceasta a scos cartela și a rupt-o, apoi

B.A.D. i-a luat din mână cele două telefoane ale lui D.E.M. și Ie-a aruncat în

mașină, motivându-și gestul prin aceea că voia să evite ca acesta să cheme alte

persoane și să se producă vreo altercație.

În deplasarea spre

Brezoi au fost opriți pe autostradă de organele de poliție procedându-se la

luarea de declarații.

În anul 2006,

inculpatul N.M. a cunoscut-o pe R.G.M. în vârstă atunci de 15 ani. Deși

cunoștea că aceasta e minoră, inculpatul a intrat într-o relație de concubinaj

cu ea, rezultând și o minoră. Ulterior, inculpatul a determinat-o să practice

prostituția în beneficiul său, prin ambele metode pe care Ie-a folosit și cu

S.N., atât folosindu-se de sentimentele cultivate persoanei vătămate față de

el, cât și prin amenințări și violențe.

Atât persoana

vătămată, cât și inculpatul au prezentat o altă situație de fapt, respectiv că

inculpatul nu cunoștea că R.G.M. practică prostituția și că, atunci când a

aflat, i-a interzis acest lucru.

Instanța de fond a

apreciat, că materialul probator administrat în cauză contrazice însă

afirmațiile celor doi, rezultând că inculpatul era implicat activ în racolarea

de clienți, însușirea banilor obținuți, supravegherea victimei, amenințări și

violențe la adresa acesteia.

Astfel, în data de 21

mai 2009, inculpatul a anunțat-o că e solicitată de un client, deja cunoscut ca

„B." care numai pe ea o vrea, iar la refuzul acesteia motivat că îi este

rău și că „nu merge cu țiganii", inculpatul o amenință că „o rupe cu

bătaia",că „o bate de o omoară", dar încearcă să o impresioneze și că

„își pune toată lumea în cap" ori că „se bagă sub TIR".

În data de 29 august

2008, același inculpat se informează de la R.G.M. dacă „au venit mascații"

și, aflând că nu, îi replică „bine, stai afară acolo și fă bani"; în 24

mai 2009, inculpatul cere victimei să întrețină relații sexuale cu un anume C.

pentru 100 euro, iar la refuzul acesteia, din nou o amenință cu moartea

întrucât are nevoie de bani pentru a-și achita datoriile, etc.

Și persoana vătămată

D.I.C. a părăsit domiciliul la vârsta de 15 ani, începând să practice

prostituția în zona Robești, locuind într-o cameră a motelului situat în zonă.

În Brezoi, I-a cunoscut pe inculpatul N.D. cu care a intrat în concubinaj. Deși

cunoștea vârsta acesteia, inculpatul a înțeles să beneficieze de sumele

obținute de minoră din practicarea prostituției, cerându-i cu autoritate să

„facă bani" pentru el. Probele au dovedit că inculpatul cerea victimei

minore să procure bani din practicarea prostituției, pentru a-l întreține sau

pentru a-și achita datoriile.

S-a arătat în actul

de sesizare că, pentru a achita o datorie către N.M., numitul P.C. a

exploatat-o sexual pe F.E.L. Nu este însă trimis în judecată, iar din faptul că

N.M. urma să primească banii, nu se poate reține că a exploatat-o pe F.E.L.

În jurul datei de 30

iulie 2009, prin intermediul nepoatei lor, R.M., G.I. și G.V., aflați în

localitatea Orșova, au cunoscut pe numita R.A.P. După două zile petrecute

împreună, aflând că la întoarcerea în Râmnicu Vâlcea îi va însoți R.M., R.A.P.

și-a exprimat voința de a se deplasa cu ei în Râmnicu Vâlcea. În acest oraș,

s-au cazat în apartamentul în care locuia G.I., împreună cu mama lui.

După două zile, R.M.

și R.P. și-au exprimat voința de a câștiga bani din practicarea prostituției,

fiind de notorietate că pe Valea Oltului se practică intens această activitate.

Aceasta a arătat cu fermitate, că cei doi inculpați i-au atras atenția că,

minoră fiind, este o activitate periculoasă, însă R.P. și R.M. au început să

practice prostituția în zona Motelului L. Cele două erau transportate cu

autoturismul de G.I. și G.V., iar din sumele câștigate, le-au plătit celor doi

suma de 85 RON, contravaloarea transportului și chiriei apartamentului. La 6

august 2009, ca urmare a intervenției autorităților, această activitate a

încetat.

Singurele probe

privind această stare de fapt sunt declarațiile părților. Nu există probe și

nici indicii, că inculpații ar fi determinat în vreun fel pe R.P. să practice

prostituția în folosul lor, ori că și-ar fi însușit alte sume de bani decât

contravaloarea transportului și chiria locuinței, ori că, încă de la momentul

în care au adus-o în Râmnicu Vâlcea, ar fi urmărit să o oblige la practicarea

prostituției.

Cât privește pretinsa

faptă constând în încercarea de recrutare de către inculpații N.M. și N.D. a

numitei B.A.I., instanța de fond nu a reținut această faptă, neexistând probe

în acest sens.

Astfel, la dosar se

află o așa-numită „declarație", luată prin tehnoredactare, de un organ

necompetent a efectua cercetări cu privire la infracțiunile prevăzute de Legea

nr. 678/2001, pe coală albă, nenumerotată și neînseriată, fără dovada că i-au

fost aduse la cunoștință drepturile procesuale, având mai degrabă,caracterul

unui act premergător, dar fără a respecta nici cerințele unui proces-verbal de

consemnare a unui astfel de act. De asemenea, la dosar se află o plângere către

DIICOT, de asemenea tehnoredactată și semnată de pretinsa persoană vătămată.

Instanța a avut în

vedere că potrivit art. 75 C. proc. pen., declarațiile părții vătămate pot servi

la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte și

împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. Nu există

nicio altă probă care să confirme săvârșirea acestei pretinse fapte.

Mai mult, în fața

instanței, a declarat că nu a fost audiată la sediul vreunui organ judiciar ci

în discotecă, aspect care explică gravele vicii de formă ale înscrisului

impropriu numit „declarație". Tot în fața instanței a declarat că niciunul

din inculpați nu a încercat să o recruteze în vederea practicării

prostituției,și că avea această ocupație, dar pe cont propriu. Modul în care

s-au efectuat cercetările în cauză a ridicat instanței numeroase întrebări,

declarațiile de părți vătămate sau martori cuprinzând aspecte pe care nu s-a

stabilit dacă și din ce sursă le puteau cunoaște, ori exprimări mult peste

gradul de pregătire și înțelegere al acestora.

Din ansamblul

probelor administrate în cauză, respectiv declarațiile părților, ale

martorilor, precum și din convorbirile telefonice și mesajele SMS purtate între

inculpați ori între aceștia și alte persoane, instanța de fond a constatat, că

inculpații, ca și alte persoane, cooperau în activitatea infracțională,

ținându-se reciproc la curent cu situația fiecăruia, furnizându-și informații

cu privire la situația în locurile în care se practica prostituția, cu intrarea

altor persoane în locurile respective, cu razii ale Poliției, procurarea de

fete pentru clienți etc. De asemenea, își asigurau reciproc, la nevoie,

transport cu autoturismele, pentru ei sau pentru fetele care practicau

prostituția, ori se împrumutau reciproc cu sume de bani, urmând a fi plătite

din sumele obținute din prostituție. Aceste activități i-au constituit,

practic, într-un grup, însă unul nestructurat, fără lideri și sarcini precise,

ci sprijinindu-se reciproc în caz de nevoie, nefiind întrunite condițiile art.

7 din Legea nr. 39/2003, ci ale art. 8 din aceeași lege.

Potrivit art. 13 din

Legea nr. 678/2001, constituie infracțiunea de trafic de minori recrutarea,

transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în scopul

exploatării acestuia.

Exploatarea este

definită la art. 2 din lege, alin. (2) lit. c) prevăzând, ca formă a

exploatării, în sensul legii,obligarea la practicarea prostituției.

Rezultă deci, a apreciat

instanța de fond, că pentru existența infracțiunii de trafic de minori, pe de-o

parte, subiectul activ trebuie să efectueze una din acțiunile care constituie

element material al infracțiunii, astfel cum sunt enumerate la art. 13 și, pe

de altă parte, să acționeze în acest mod în scopul obligării la practicarea

prostituției.

În aceste condiții,

instanța de fond nu a reținut săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 din

Legea nr. 678/2001, decât în sarcina inculpaților care au desfășurat activități

ce se circumscriu elementului material al acestei infracțiuni, astfel cum este

definit în lege și au acționat în scopul prevăzut de lege.

Ca urmare, față de

situația de fapt expusă mai sus, instanța de fond a reținut săvârșirea de către

inculpați a următoarelor infracțiuni:

Inculpatul N.M. a

săvârșit infracțiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (2),

(3) raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, în forma

continuată prev. de art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că a recrutat,

transportat și găzduit, prin înșelăciune, amenințare și violență pe victimele

minore S.N. și R.G.M., în vederea exploatării prin obligarea la practicarea

prostituției, ajutat de alte persoane, respectiv un anume „I." și soția

acestuia, în ce privește exploatarea victimei S.N. și de alte persoane,între

care și unii dintre inculpații din prezenta cauză.

Tot în sarcina

inculpatului N.M. s-a reținut și infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr.

39/2003 raportat la art. 323 C. pen., ambele fapte fiind săvârșite în stare de

recidivă post executorie.

La individualizarea

pedepselor, instanța a avut în vedere gravitatea infracțiunilor, pericolul

social abstract, dar și concret al acestora, faptul că a traficat două victime,

ca și antecedentele penale și starea de recidivă, astfel că îi va aplica

pedepsele de 8 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.

64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., respectiv, pedeapsa de 4 ani închisoare.

S-a dispus ca

inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare și 5 ani

interzicerea drepturilor, în regim de deținere, cu aplicarea pedepsei accesorii

a interzicerii acelorași drepturi, iar din durata pedepsei s-a dedus perioada

reținerii și arestării preventive.

Cum din probele

administrate în cauză nu a reieșit că inculpatul ar fi săvârșit vreun act de

recrutare, transportare, transferare găzduire sau primire cu privire la

persoana vătămată F.E.L., în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus

achitarea inculpatului sub acest aspect.

Inculpatul N.D. a

săvârșit infracțiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (2),

(3) raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în intervalul 2006 - 2009 a recrutat

și găzduit pe minora D.I.C. pe care, atât prin înșelăciune, cât și prin

amenințare și violență a obligat-o la practicarea prostituției, fiind sprijinit

în această activitate de N.M. (a se vedea convorbirile telefonice din 5 iulie

2009 și 6 iulie 2009), dar și de alții din inculpați ori alte persoane,care-i

furnizau informații despre razii și controale, etc.

S-a reținut, de

asemenea și infracțiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art.

323 C. pen., ambele fiind în stare de recidivă postexecutorie.

La individualizarea

pedepselor, instanța a avut în vedere gravitatea infracțiunilor, pericolul

social abstract, dar și concret al acestora, faptul că a traficat o singură

victimă cu care, ulterior s-a și căsătorit, ca și antecedentele penale și

starea de recidivă,astfel că îi va aplica pedepsele de 7 ani închisoare și 5

ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C.

pen., respectiv, pedeapsa de 4 ani închisoare.

S-a dispus ca

inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare și 5 ani

interzicerea drepturilor, în regim de deținere, cu aplicarea pedepsei accesorii

a interzicerii acelorași drepturi și deducându-i-se perioada reținerii și

arestării preventive.

Inculpatul C.V. a

recrutat și găzduit, în scopul exploatării prin obligare la practicarea

prostituției, prin inducere în eroare, dar și prin violență și amenințare, pe

victimele minore H.L., B.A.M. și D.E.M., ajutat în această activitate de alte

persoane, respectiv B.A., H.A.S. și alte persoane care, de asemenea, furnizau

acestuia informații despre activitatea de prostituție practicată de acestea, le

asigurau transportul la parcări ori localuri etc.

Ca urmare, a apreciat

instanța de fond, fapta se încadrează în dispozițiile art. 13 alin. (1), (2),

(3) din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din aceeași

lege în formă continuată prev. de art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta este săvârșită

în stare de recidivă postcondamnatorie, primul termen constituindu-l pedeapsa

de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 741 din 18

decembrie 2008 a Judecătoriei Sibiu.

Și în sarcina

inculpatului C.V. s-a reținut infracțiunea prev.de art. 8 din Legea nr. 39/2003

raportat la art. 323 C. pen., de asemenea în stare de recidivă postcondamnatorie.

Inculpatul C.V. a

fost trimis în judecată și pentru infracțiunea prev. de art. 12 alin. (1) și

(2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, reținându-se că victima H.L. „a devenit

majoră mai târziu".

În realitate, la

momentul recrutării, victima era minoră, ceea ce a atras încadrarea juridică a

faptei în dispozițiile art. 13 din Legea nr. 678/2001, fapta fiind deja

consumată. Legea nu incriminează exploatarea propriu-zisă a persoanei, care,

prin definiție, se prelungește în timp, ci oricare din activitățile de recrutare,

găzduire, transportare, transferare, primire etc. săvârșite în scopul

exploatării.

Ca urmare, și fapta

comisă asupra victimei H.C.L. face parte din infracțiunea continuată de trafic

de minori, în forma agravată, prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3) raportat la

art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen., neexistând și o infracțiune de trafic de ființe umane săvârșită de

C.V., în forma prev. de art. 12,asupra victimei majore H., în temeiul art. 10

lit. d) C. proc. pen.

La individualizarea

pedepselor, instanța de fond a avut în vedere gravitatea infracțiunilor,

pericolul social abstract dar și concret al acestora, faptul că a traficat trei

victime, ca și antecedentele penale și starea de recidivă, astfel că i-a

aplicat pedepsele de 7 ani și 6 luni închisoare și 5 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., respectiv,

pedeapsa de 4 ani închisoare, dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa cea

mai grea, de 7 ani și 6 luni închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, în

regim de deținere, cu aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii acelorași

drepturi.

În aplicarea disp.

art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiționată cu privire la pedeapsa de

1 an și 6 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 741/2008 a

Judecătoriei Sibiu, ce a fost cumulată cu pedeapsa aplicată în prezenta

cauză,astfel că inculpatul va executa în total pedeapsa de 9 ani închisoare și

5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a

și b) C. pen., deducându-i-se perioada reținerii și arestării preventive.

Inculpatul G.R. a

fost achitat în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen., cu privire la

infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1), (2), (3) raportat la art. 12 alin.

(2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, neavând vreo participare la vreo asemenea

infracțiune.

Instanța de fond a

apreciat, că în actul de sesizare, nu se arată în concret ce activități din

cele care constituie element material al infracțiunii prev. de art. 13 din

Legea nr. 678/2001 a desfășurat inculpatul G.R., numele său fiind menționat

doar în legătură cu pretinsa agresiune asupra lui R.E. și în legătură cu

transportul, alături de alte persoane, al lui D.E.M. la locul în care aceasta

practica prostituția.

În legătură cu

pretinsa faptă asupra persoanei vătămate R.E., așa cum s-a arătat cu ocazia

analizei situației de fapt, G.R. a fost prezent la localul unde a avut loc

conflictul, dar nu s-a implicat, așa cum arată chiar persoana vătămată în fața

instanței. De asemenea, acest incident nu constituie activitate din cele care,

potrivit legii, se circumscriu elementului material al infracțiunii de trafic

de ființe umane, neavând legătură cu exploatarea vreunei persoane.

Cât privește persoana

vătămată D.E.M., acesta a prezentat nu mai puțin de 6 declarații în cursul

urmăririi penale, iar în niciuna din acestea nu face vreo referire la

inculpatul G.R.

Instanța de fond a

apreciat, că din ansamblul probelor administrate în cauză, inclusiv

transcrierile unor convorbiri telefonice, rezultă că inculpatul G.R. a

desfășurat activități de sprijinire a grupului constituit din inculpați și alte

persoane, în scopul obținerii de beneficii materiale din activități de

proxenetism și trafic de ființe umane. S-a reținut în sarcina inculpatului

infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.

La stabilirea

pedepsei, instanța de fond a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de

lege, gradul de pericol concret al infracțiunii, amploarea fenomenului și

preocuparea permanentă a inculpaților de a-și extinde activitatea, astfel că va

aplica inculpatului pedeapsa închisorii de 3 ani, cu executare în loc de

deținere și cu deducerea duratei reținerii și arestării preventive.

Inculpatul G.I.V. a

găzduit în perioada 1 august - 6 august 2009 pe minora R.A.P., i-a asigurat

deplasarea împreună cu G.V. până în zona Motelului L., în vederea practicării

prostituției și a primit de la aceasta suma de 50 RON, chiria apartamentului,

știind că aceasta e minoră.

Cum singura probă

reiese din declarația numitei R.P., care arată cu claritate că practicarea

prostituției a reprezentat propria sa voință și nu a fost obligată, nici măcar

influențată în vreun fel, nu s-a reținut recrutarea sau găzduirea în scopul

exploatării, întrucât, la art. 2 lit. c) din lege, exploatarea e definită ca

obligarea la practicarea prostituției.

În consecință, s-a

dispus schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prev. de art.

13 raportat la art. 12 din Legea nr. 678/2001, în infracțiunea de proxenetism,

prev. de art. 329 alin. (3) C. pen., constând în aceea că a înlesnit și a tras

foloase de pe urma practicării prostituției de către un minor.

La individualizarea

pedepsei, instanța de fond a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de

lege, gradul de pericol concret al infracțiunii, amploarea fenomenului și

preocuparea permanentă a inculpaților de a-și extinde activitatea, astfel că a

aplicat inculpatului pedeapsa închisorii de 5 ani închisoare și 3 ani

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În sarcina aceluiași

inculpat, s-a reținut și infracțiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003,

reieșind aceeași preocupare de a sprijini în activitățile de trafic de ființe

umane și proxenetism grupul, prin asigurarea autoturismului, informații,

legătură între persoane etc. faptă pentru care a fost condamnat la pedeapsa

închisorii de 4 ani. în urma contopirii, s-a dispus ca acesta să execute

pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor,

în regim de deținere și cu deducerea duratei reținerii și arestării preventive.

Inculpatul G.V.C., de

asemenea, a asigurat cazarea minorei R.A.P. în Râmnicu Vâlcea și, la cererea

acesteia, i-a asigurat deplasarea în zona motelului L., încasând contravaloarea

drumurilor efectuate, știind că aceasta se deplasează pentru a practica

prostituția și că este minoră.

Din considerentele

expuse anterior, instanța de fond nu a reținut infracțiunea prev. de art. 13

din Legea nr. 678/2001, ci a schimbat încadrarea juridică a faptei în

infracțiunea prev. de art. 329 alin. (3) C. pen., constând în aceea că a

înlesnit și tras foloase din practicarea prostituției de către o minoră.

De asemenea, s-a

reținut și săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003,

respectiv, sprijinirea grupului organizat, în vederea obținerii de beneficii

materiale din săvârșirea infracțiunii de proxenetism și trafic de ființe umane.

Inculpatul G.V., zis

B., sprijinea grupul în special prin asigurarea deplasărilor membrilor acestuia

sau al persoanelor care practicau prostituția,dar și de a-i informa despre

situația de la locurile unde se practica prostituția, despre acțiunile altor

persoane implicate etc.

Având în vedere

gradul de pericol abstract, dar și concret al infracțiunilor săvârșite de

inculpat, amploarea fenomenului infracțional în zona Brezoi și preocuparea

continuă, alături de ceilalți inculpați, de a-și extinde activitatea

infracțională, instanța a aplicat inculpatului pedepsele de 5 ani închisoare și

3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C.

pen., pentru infracțiunea prev. de art. 329 alin. (3) C. pen., și 4 ani

închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

În urma contopirii

pedepselor, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, din care

s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive.

Inculpatul B.A. a

fost trimis în judecată pentru infracțiunile prev. de art. 12 și de art. 13 din

Legea nr. 678/2001, reținându-se că a traficat pe B.A.M., H.C.L. și D.E.M.,

arătându-se că inculpatul le transporta și asigura permanenta lor supraveghere.

Din probele

administrate, instanța de fond nu a reținut că acuzațiile ce-i sunt aduse sunt

dovedite.

Este adevărat, că în

declarația dată în fața procurorului de D.E.M., se menționează că erau

supravegheate permanent de C.V., în principal, și de B.A., în subsidiar, că nu

li se permitea să iasă din apartament și că cei doi erau în permanență în fața

blocului.

Instanța de fond nu a

reținut această afirmație ca având putere probatorie, întrucât nu se

coroborează cu nicio altă probă. În faza de urmărire penală a mai dat încă

patru declarații olografe, în care nu prezintă asemenea aspecte, mai mult,

arată că, atunci când se aflau în locurile în care practica prostituția, C.V.V.

venea să vadă unde stau, cam câți clienți aveau, apoi pleca și aștepta să-l

sune pentru a veni să le ia, și că, uneori, se deplasau cu taxiul.

Nici H.C.L. și B.A.M.

nu confirmă acuzațiile,arătând că erau libere să iasă în oraș, și că B.A.D. nu

avea vreo implicare în supravegherea lor sau colectarea sumelor de bani, ci

conducea autoturismul lui C.V.V., asigurându-le uneori deplasarea la moteluri

apoi acasă.

De altfel, a apreciat

instanța de fond, nici nu s-ar putea în mod rațional reține că în permanență

B.A. se afla în fața blocului pentru a nu le permite să iasă din apartament,

cât timp în același act de sesizare se arată că, în data de 2 septembrie 2009,

B.A.D. și C.V.V. ar fi participat la scandalul de la Motelul L.

De asemenea, au fost

audiați martori în fața instanței, care au arătat că, în această perioadă,

inculpatul B.A.D. a lucrat ca DJ într-un club, ca taximetrist fiind, deci,

imposibil ca acesta să fi supravegheat în permanență locuința victimelor.

Nu există nicio probă

în sensul că inculpatul B.A.D. ar fi recrutat, transferat, cazat, găzduit,

primit vreo persoană în scopul exploatării.

Singura problemă s-ar

pune în legătură cu activitatea de transportare.

S-au reținut prin

actul de sesizare două categorii de astfel de activități, respectiv că, uneori,

efectua curse asigurând deplasarea victimelor în zona „Gura Lotrului",

apoi înapoi în Brezoi și că, Ia solicitarea lui C.V., Ie-a adus pe H.C.L.,

B.A.M. și D.E.M. de la București.

Prima categorie de

activități, respectiv cursele către și de la locul în care victimele practicau

prostituția, nu constituie element material al infracțiunii de trafic de ființe

umane. Această activitate, pentru a intra în conținutul constitutiv al

infracțiunii, trebuie să reprezinte o „mutare" a victimei, dintr-un loc în

altul, în scopul exploatării, referindu-se, deci, la momentele inițiale,

imediat după recrutare.

În cauză, a reținut

prima instanță, deja infracțiunea era consumată de la momentul la care

inculpatul C.V. le recrutase și le găzduise. Activitatea inculpatului B.A.D.

practic, nu diferă de a altor conducători auto care efectuau activitate de

taximetrie, fie legal, fie fără autorizație și transportau frecvent pe

victimele traficului de la domiciliu la locul practicării prostituției și

înapoi. Chiar din declarațiile acestora și chiar din actul de sesizare, reiese

că inculpatul B.A.D. le transporta „frecvent", dar că același gen de

deplasări îl efectuau și alte persoane.

S-a mai arătat în

actul de sesizare că inculpatul B.A.D. „îl ajuta pe C.V.V. în activitatea de

supraveghere". Așa cum s-a arătat mai sus, acest aspect apare într-o

singură din cele 5 declarații ale victimei D.E.M., pe care nu și-a menținut-o

în instanță și nu este confirmat de B.A.M. și H.C.L.

Oricum, supravegherea

nu face parte din acțiunile care, potrivit art. 12 și 13 din lege constituie

element material al infracțiunii de trafic de ființe umane.

Nici „exercitarea

unui rol mult mai activ, ce friza uneori manifestările de agresivitate

fizică" nu constituie element material al infracțiunii, și, de altfel nu

se arată în concret în ce consta „rolul mult mai activ" și care au fost

„manifestările de agresivitate fizică".

Cât privește

transportul de la București la Brezoi, în data de 5 iulie 2009, de asemenea, nu

s-a reținut că ar constitui infracțiunea de trafic de ființe umane.

La data respectivă,

inculpatul B.A.D. a fost solicitat de C.V. să se deplaseze la București pentru

a aduce acasă pe concubina acestuia, H.C.L. și pe fiica sa minoră. Cât privește

„manifestările de violență", singurul act a fost o lovitură aplicată lui

D.E.M. pentru că a refuzat să-i dea cele două telefoane mobile.

Din acel moment, după

ce au fost opriți pe autostradă de organele de Poliție practic, a încetat orice

contact între B.A. și D.E.M. ori H.C.L.

În condițiile

descrise mai sus, a apreciat instanța de fond, nici această acțiune nu poate fi

calificată drept „transportarea unei persoane în scopul exploatării",

neexistând nicio probă că inculpatul B.A.D. ar fi urmărit acest scop, cu atât

mai mult cu cât, așa cum s-a arătat mai sus, nici anterior nu desfășurase

asemenea activitate.

Ca urmare, s-a

dispus, în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., achitarea inculpatului sub

aspectul infracțiunii de trafic de ființe umane și trafic de minori.