ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1309/2009

CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1309/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor de față ;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Prin sentința penală nr. 209 din 05 iulie 2007 pronunțată de Tribunalul Alba în Dosarul nr. 7825/117/2005 s-au dispus următoarele:

I.

În baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen. raportat la art. 18 din Legea Nr. 508/2004, a fost condamnat inculpatul B.I.D., cetățenie română, studii - 9 clase, administrator la SC J. SRL., căsătorit, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, la o pedeapsă de:

- 5 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) – c) C. pen. și art. 71 C. pen. și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

- 4 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) – c) C. pen. și art. 71 C. pen. și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 18 din Legea nr. 508/2004 a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

- 5 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) – c) C. pen. și art. 71 C. pen. și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare care a fost sporită cu 6 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute o pedeapsă rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) – c) C. pen. și art. 71 C. pen. și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 24 iunie 2005 și până la 27 aprilie 2007.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus menținerea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea până la rămânerea definitivă a cauzei.

II.

În baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul T.F.,cetățenie română, studii - 8 clase, fără ocupație, căsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, recidivist, la o pedeapsă de:

- 5 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) – c) C. pen. și art. 71 C. pen. și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

- 4 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) – c) C. pen. și art. 71 C. pen. și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

- 5 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) – c) C. pen. și art. 71 C. pen. și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 61 C. pen. s-a dispus revocarea restului de pedeapsă de 453 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni aplicată prin sentința penală nr. 60/2000 a Judecătoriei Turda, rest care a fost contopit cu fiecare din pedepsele aplicate inculpatului, în rezultantele de 5 ani închisoare, 4 ani închisoare și respectiv 5 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele rezultante de mai sus, în pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare care a fost sporită cu 6 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute o pedeapsă rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) – c) C. pen. și art. 71 C. pen. și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 88

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus menținerea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea până la rămânerea definitivă a cauzei.

- 3 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) – c)

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003

raportat la art. 18 din Lega nr. 508/2004 a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

- 5 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) – c)

În baza art. 33 lit. a)

În baza art. 88 Cp. s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 08 iulie 2005 și până la 27 aprilie 2007.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus menținerea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea până la rămânerea definitivă a cauzei.

S-a constatat că inculpatul este deținut în altă cauză.

- 3 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) – c)

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 37 lit. b)

- 5 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) – c)

În baza art. 33 lit. a)

În baza art. 88

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus menținerea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea până la rămânerea definitivă a cauzei.

- 2 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) – c)

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

- 5 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) – c)

În baza art. 33 lit. a)

În baza art. 88

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus menținerea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea până la rămânerea definitivă a cauzei.

- 2 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) – c)

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

- 5 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) – c)

În baza art. 33 lit. a)

În baza art. 88

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus menținerea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea până la rămânerea definitivă a cauzei.

- 2 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) – c)

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

- 5 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) – c)

În baza art. 33 lit. a)

În baza art. 88

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus menținerea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea până la rămânerea definitivă a cauzei.

L.N.M.,  cetățenia română, studii - medii, funcționar MAI, necăsătorit, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

M.I., cetățenia română, studii - medii, funcționar MAI, căsătorit, 2 copii minori, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

S-a constatat că părțile vătămate B.O.F., C.D.M., B.C.I. și M.M.A., nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 189 C. proc. pen. raportat la art. 44 din Legea nr. 678/2001 cheltuielile judiciare reprezentând onorariul apărătorului desemnat pentru asistența juridică obligatorie a părților vătămate, în sumă de câte 150 RON pentru fiecare parte vătămată respectiv B.O.F., C.D.M., B.C.I. și M.M.A., au rămas în sarcina statului urmând să fie avansate de Ministerul Justiției în favoarea U.N.B.R. Alba.

În baza art. 191 C. proc. pen. au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului ocazionate în cursul urmăririi penale și al judecății, după cum urmează:

- inculpatul B.I.D. la 2.372 RON, din care suma de 150 RON ce reprezintă onorariul avocatului din oficiu la Tribunalul Alba va fi avansată de Ministerul Justiției în favoarea U.N.B.R Alba.

- inculpatul T.F. la 2.372 RON, din care suma de 150 RON ce reprezintă onorariul avocatului din oficiu la Tribunalul Alba va fi avansată de Ministerul Justiției în favoarea U.N.B.R. Alba.

- inculpatul M.Z. la 2.372 RON, din care suma de 150 RON ce reprezintă onorariul avocatului din oficiu la Tribunalul Alba va fi avansată de Ministerul Justiției în favoarea U.N.B.R. Alba.

- inculpatul G.V.A. la 2.222 RON.

- inculpații C.I., B.N.L. și L.C.C., la câte 2.222 RON, restul cheltuielilor ocazionate cu inculpații L.N.M. și M.I. au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut, în fapt, de către instanța de fond următoarele:

În cursul anului 2003, inculpații B.I.D. - zis J., M.Z. - zis A.M., T.F. - zis F. și G.V. - zis V. și numita A.R. judecată în altă cauză, acționau pe raza mun. Turda, fiecare din aceștia plasând mai multe tinere în vederea practicării prostituției, în diferite zone ale orașului.

Astfel, inculpatul M.Z. le controla pe prostituatele O.I., B.A. și începând din luna martie 2004, pe A.L.D., pe care le plasa în parcarea din fața localurilor A. și S. situate la ieșirea din Turda spre Alba. În aceeași zonă erau plasate prostituatele aflate sub controlul numitei A.R. printre care V.I., V.R.O., Ș.N.D., R.O., L.A.

În toamna aceluiași an, inculpatul B.I.D. a racolat mai multe tinere, în vederea practicării prostituției, pe care de asemenea le-a plasat în aceeași zonă.

Inculpatul T.F. o plasa pe concubina lui - martora G.M. în parcarea de la ieșirea din Turda spre Cluj-Napoca, din fața barului T. unde practica prostituția și B.L.D., sub controlul inculpatului G.V., cu care întreținea și relații de concubinaj.

În toamna anului 2003 cei patru inculpați s-au asociat, preluând controlul asupra zonelor de mai sus. În scopul de a-și mări câștigurile ilicite, aceștia au impus altor prostituate sau proxeneți să-și mute „afacerile" în alte zone împărțindu-și zonele cele mai profitabile în care se practica prostituția. Conform acestei împărțiri, inculpații A.R., M.Z. și B.I.D. au preluat controlul parcărilor situate la ieșirea din Turda spre Aiud în dreptul localurilor A. și S., iar inculpații G.V. și T.F., parcarea din fața localului T. de la ieșirea din Turda spre Cluj-Napoca, în această din urmă locație plasând prostituate și B.I.D. Fiecare dintre inculpați a plasat în zonele menționate, tinere care s-au prostituat în folosul lor, unele dintre acestea fiind traficate. Prostituatele care acționau în aceste zone au fost determinate de către inculpați fie să le accepte protecția în schimbul unei părți din banii obținuți din prostituție, fie să se mute în alte zone mai puțin profitabile. Acționând împreună, inculpații B.I.D., G.V. și T.F. prin amenințări și violență, le-au pretins prostituatelor M.E.M., M.O.M., P.G., unei prostituate E. rămasă neidentificată, precum și altor prostituate de asemenea neidentificate, sume de bani obținute din prostituție, reprezentând „dreptul de teren". În cele din urmă datorită presiunilor exercitate de către inculpați, acestea s-au mutat în zona D. sau în alte zone. Deși unele dintre acestea s-au adresat poliției reclamând comportamentul inculpaților, fie plângerile lor nu au fost înregistrate, fie inculpații au aflat de la polițiști despre faptul că au fost reclamați și, prin noi amenințări, le-au determinat pe acestea să-și retracteze declarațiile. Tot în scopul majorării sumelor obținute din prostituție, toate prostituatele aflate sub controlul sau protecția inculpaților practicau aceleași tarife 200 - 300.000 lei un act sexual normal, 500.000 lei/oră sau 1.500.000 - 2.000.000 lei pentru toată noaptea. În situația în care într-un loc de parcare erau prea multe prostituate și prea puțini clienți, inculpații le redistribuiau pe prostituate în alte zone aflate sub controlul lor. Spre exemplu, martora U.M. era plasată uneori în zona T. deși locul ei obișnuit era la barul S. Spre sfârșitul anului 2004 până la arestare, inculpații au încercat să preia și controlul asupra parcării din fața restaurantului A & A, inculpații B. și T. trimițând în acea zonă o parte din prostituatele lor, fapt ce a generat conflict cu prostituatele și proxeneții din zonă, determinând pe patronul restaurantului să interzică accesul în restaurant atât a prostituatelor cât și a proxeneților. Audiați ca martori majoritatea angajaților localului au arătat că au chemat de mai multe ori poliția pentru a interveni și a alunga proxeneții sau prostituatele, însă aceștia nu se fereau de echipajele de poliție, în schimb fugeau și se ascundeau atunci când venea la local patronul, martorul A.V.

Inculpații B.I., T.F., G.V. și M.Z. acordau protecție fizică prostituatelor aflate sub controlul lor intervenind când acestea aveau probleme cu clienții sau cu autoritățile, ajutându-se reciproc pentru protecția zonelor controlate precum și pentru recuperarea fetelor care fugeau de la inculpați. Pentru a-și desfășura nestingherit activitatea, prin intermediul inculpatului B.I., inculpații au obținut sprijinul unor polițiști din Turda printre care și polițiștii trimiși în judecată L.C., B.L. și C.I., care în schimbul unor mese, sticle de băutură, combustibil au ajutat gruparea infracțională.

Pentru a obține și păstra protecția polițiștilor arătați mai sus, fiecare prostituată și proxenet strângeau săptămânal sau ori de câte ori era nevoie, sume de bani provenite din prostituție care erau folosite de inculpatul B.I. la plata bunurilor de care beneficiau polițiștii.

Astfel, periodic inculpatul organiza mese la restaurantele A., A & A din Turda, la care consumația polițiștilor era achitată din banii adunați de la prostituate. Uneori polițiștii primeau de la grup prin intermediul inculpatului B.I.D., benzină sau motorină, sticle de vin sau bere, pachete de țigări iar în schimb aceștia ignorau activitatea de prostituție care se desfășura zilnic în parcările din oraș, aplicând amenzi sporadice pentru a-și justifica activitatea la serviciu și le îndemnau pe prostituate să nu achite contravaloarea acestor amenzi întrucât amenda nu se mai transformă în închisoare contravențională.

Activitatea de prostituție se desfășura zilnic, nestingherit, sub ochii polițiștilor care uneori se aflau în parcări sau în incinta restaurantelor în timp ce prostituatele racolau clienți. De asemenea polițiștii îi anunțau pe proxeneți de locul unde se află echipaje de poliție sau cu privire la raziile ce urmau să se desfășoare. În timp s-a ajuns ca cea mai mare parte din banii obținuți de prostituate să fie destinați plăților către polițiștii

menționați.

În afara băuturilor și a meselor aceștia primeau periodic combustibil pentru autoturismele personale, prin intermediul inculpaților B.I., M.Z. sau a martorei A.R. care la rândul lor îl cumpărau de la martorul L.I. care îl achiziționa de la șoferi aflați în trecere sau proxeneții cereau prostituatelor care întrețineau relații sexuale cu șoferii de tir, să achite costul relațiilor cu combustibil pe care ulterior îl dădeau inculpaților foști polițiști.

În cursul anului 2004, inculpatul B. și-a extins protecția asupra altor prostituate sau proxeneți, respectiv prostituatele care lucrau pentru A.R. și M.Z. precum și F.D. sau C.R. care s-au prostituat pentru concubinii lor A.I. și C.M. zis C.R., pentru care intervenea atunci când aceștia aveau probleme cu poliția. Tot în cursul anului 2004, numitul C.M. a avut o altercație cu un ofițer de poliție din cadrul Poliției Turda, care intenționa să o amendeze pe prostituata C.E., acesta fiind dus la sediul poliției, însă urmarea intervenției inculpatului B. pe lângă inculpatul - ofițer de poliție la acea dată B.N., împotriva lui nu s-au luat măsuri iar în schimb polițiștii implicați au participat la o masă organizată la restaurantul A & A, iar nota de plată a fost achitată de inculpatul B. și numitul C.M., din banii obținuți din prostituție.

Tot în cursul anului 2004 inculpații B.I. și M.Z. au servit băuturi în incinta aceluiași local împreună cu inculpatul L.C.C., polițist la acea dată, care era de serviciu. După ce acesta a plecat din local în parcarea din față a avut loc o altercație între inculpatul M. și un client al localului în urma căruia inculpatul l-a lovit cu o sabie în zona feței pe acesta. Angajații localului au chemat poliția și a fost trimis la fața locului inculpatul L.C.C., care nu a intervenit în nici un fel și a reproșat chelneriței că 1-a chemat fără motiv, spunându-i să nu-l mai deranjeze pe viitor pentru așa ceva.

Urmare a relațiilor existente între inculpații foști polițiști și inculpații proxeneți, B.I.D., M.Z. și T.F. conduceau autoturisme pe drumurile publice, fără să dețină permise și nu au putut fi surprinși de alți polițiști care cunoșteau acest aspect, în flagrant, datorită faptului că erau anunțați despre locul amplasării echipajelor de la circulație de către polițiștii care le asigurau protecția.

Inculpatul B.N.L., i-a cerut inculpatului B.I. să transporte o cantitate de vin de la domiciliul unui alt polițist, la sediul Poliției Turda cu ocazia unei petreceri organizate acolo, iar inculpatul L.C.C. i-a cerut inculpatului B. să efectueze lucrări de renovare la un apartament.

În primăvara anului 2003, inculpatul B.I.D. le-a contactat prin intermediul internetului pe numitele U.M. și I.A.N. din Tg. Mureș. După o perioadă în care inculpatul a corespondat cu acestea, împreună cu inculpatul M.Z., le-a cerut să se întâlnească. Cei doi inculpați le-au dus pe martore la discotecă, iar apoi, în garsoniera pe care B.I. o închiriase în Turda. Acolo, cei doi inculpați le-au propus martorelor să se prostitueze pentru ei, urmând să împartă în jumătate sumele obținute din această activitate. Inițial, tinerele au refuzat, însă la insistențele inculpaților au acceptat.

În aceeași seară, cei doi inculpați le-au transportat în zona A. explicându-le cum să racoleze clienți și tarifele pe care să le perceapă de la aceștia pentru serviciile sexuale oferite. Având în vedere că la acea dată pentru numitul M.Z. se prostituau alte două tinere, respectiv martora O.I. și B.A., cei doi inculpați au hotărât ca banii obținuți din prostituție de către cele două martore să-i revină lui B.I.D.

Cele două tinere s-au prostituat în fiecare seară, timp ce cca. o lună, aproape toți banii câștigați din această activitate fiindu-le luați de inculpat, care le lăsa doar sume mici de bani, pentru țigări. Fiind nemulțumite de modul în care erau tratate, martorele I.A.N. și U.M. au fugit, pe rând, de la inculpat. La scurt timp acesta le-a determinat să se întoarcă și să-și reia activitatea de prostituție. Martora I.A.N. a mai continuat să se prostitueze în beneficiul inculpatului cca. o lună, reușind apoi să abandoneze acest mod de viață și să revină la familia ei. Martora U.M. s-a prostituat în beneficiul inculpatului până la sfârșitul anului 2004, în schimbul banilor, acesta oferindu-i protecție față de clienți dar și în relațiile cu poliția. În tot acest timp majoritatea sumelor încasate de către martoră din practicarea prostituției, i-au fost dați inculpatului B.I.D., fie direct, fie în contul unor creditori față de care inculpatul avea datorii. De asemenea, diverse sume din acești bani erau utilizate de către inculpat pentru a cumpăra protecția unora dintre polițiștii din Turda, respectiv L.C.C., B.N.L., C.I.

În toamna anului 2003 în timp ce se afla la București, martora audiată sub o altă identitate, A.M., a fost deposedată de bani de către o persoană necunoscută. Pentru a se întoarce în localitatea de domiciliu, aceasta a făcut autostopul, fiind dusă de un șofer de tir până la Turda. În timp ce aștepta un alt autoturism, martora a fost interpelată de către inculpatul B.I.D. care s-a oferit să o ducă în localitatea unde locuia. Acesta a dus-o la garsoniera pe care o închiriase pe strada X din Turda, sub pretextul de a lua niște bagaje.

Aflând că acesteia îi decedaseră ambii părinți și se afla într-o situație vulnerabilă, fiind lipsită de ocrotire, inculpatul i-a cerut acesteia să se prostitueze, oferindu-i în schimb găzduire și protecție. Datorită situației în care se afla și naivității vârstei, martora s-a supus cererii acestuia. Inculpatul a instruit-o cu privire la prețurile pe care urma să le practice, respectiv 200.000 lei vechi pentru un act sexual normal în autoturism, 500.000/ oră sau 2.000.000 lei pentru toată noaptea, iar apoi, împreună cu celelalte tinere a transportat-o în parcarea de la barul S. indicându-i zona în care urma să-și desfășoare activitatea. Martora s-a prostituat sub controlul inculpatului până în cursul lunii decembrie 2003 când a fugit, împreună cu U.M., însă au fost găsite de acesta și determinate să se întoarcă pentru a-și relua activitatea, sub controlul acestuia.

Martora arată că inculpatul avea legături strânse cu mai mulți polițiști, printre care inculpații B.L., C.I. și L.C., cu care organiza diferite mese, achitate din banii obținuți de către prostituate, în schimbul protecției oferite de aceștia.

În acea perioadă martora A.M. a fost luată din garsoniera de pe strada X de către inculpatul B.N.L. care a dus-o la poliție pentru a da declarații cu privire la un scandal care avusese loc în ziua anterioară. Această arată că s-a bucurat că a fost depistată de către poliție și a dat declarații cu privire la faptul că inculpatul B.I.D. a obligat-o să se prostitueze, dar, inculpatul B.N.L. i-a rupt declarația, i-a dictat o altă declarație din care rezulta că se prostituează pe cont propriu, iar apoi a predat-o inculpatului B.I.D., pe care l-a și avertizat că aceasta l-a denunțat, spunându-i „să o învețe ce să declare la poliție, pentru a nu-l implica". Văzând că poliția nu o ajută, martora a fugit din nou de la inculpat, care însă a adus-o înapoi și, împreună cu inculpatul M.Z., i-a aplicat o corecție fizică. În primăvara anului 2004 martora a reușit să fugă din nou, ascunzându-se până în prezent, de inculpați.

În primăvara anului 2004 inculpatul B.I.D. le-a cunoscut pe partea vătămată C.D.M. și martora B.F., ambele minore, eleve la Școala Generală I.O. din Turda. Aflând că acestea au o situație materială precară, inculpatul le-a racolat în vederea exploatării sexuale.

Acesta le-a prezentat posibilitatea de a câștiga ușor sume de bani, fără a face mare lucru ci doar, eventual să se dezbrace pentru niște clienți. Cele două tinere au fost invitate de mai multe ori în oraș, la baruri sau discoteci, fiind determinate de către inculpat să fugă de acasă, prin promisiuni privind o viață mai bună. Cele două tinere au fost găzduite de acesta într-o garsonieră închiriată de el în Turda pe strada X. În seara următoare inculpatul B.I.D. le-a transportat pe cele două tinere la barul S. și le-a plasat în parcarea controlată de el și ceilalți inculpați, cerându-le să întrețină relații sexuale cu diferiți bărbați. Inculpatul le-a instruit cu privire la modul în care să racoleze clienți, tariful pe care să-l solicite de la aceștia, precum și ce să declare polițiștilor, în cazul destul de improbabil, conform propriei sale aprecieri, în care aceștia le vor depista. Astfel, acesta le-a spus tinerelor să nu declare pentru cine „lucrează" și să declare că au vârsta de 19 ani. Partea vătămată și martora arată că au observat încă de la începutul activității că inculpatul avea relații apropiate cu mai mulți polițiști, cărora le plătea diverse mese, în schimbul cărora prostituatele din parcare erau amendate mai rar. De asemenea, inculpatul B.I.D. primea informații cu privire la faptul că în zonă urma să vină unul sau altul dintre polițiști, situație în care prostituatele minore erau transportate cu autoturisme în alte locații sau ascunse în apropiere.

Partea vătămată C.D.M. a practicat prostituția sub supravegherea inculpatului B.I.D., precum și a numitei U.M. timp de aproximativ trei luni în care, după aprecierea acesteia, a încasat între 1.500.000 lei - 3.000.000 lei pe noapte, banii fiindu-i luați de către inculpatul B.I.D. care îi cumpăra părții vătămate mâncare și țigări.

Dându-și seama că nu este bine ceea ce face partea vătămată a vrut să se întoarcă acasă însă nu a fost lăsată de inculpat care a început să se poarte urât cu ea și să o bată, determinând-o să-și continue activitatea. Partea vătămată a fost căutată de către părinții săi care au anunțat poliția cu privire la dispariția ei de la domiciliu. Prin investigații proprii, tatăl acesteia a aflat că era ținută în locuința numitului B. , astfel că de mai multe ori, însoțiți de lucrători de poliție, au căutat-o, însă fie nu li se deschidea ușa, fie nu erau lăsați să intre în locuință. Datorită tratamentului la care era supusă, partea vătămată a fugit de la inculpat la martora M.R., însă a fost găsită și adusă din nou în parcare de către inculpat. Ulterior aceasta a fugit din nou cu ajutorul unui client pe care l-a cunoscut în parcare. Inculpatul a găsit-o, dar aflând că aceasta este căutată de poliție, a dus-o la sediul poliției pentru a nu avea probleme.

În cursul anului 2004 prin intermediul unei prietene, partea vătămată B.O.F., în vârstă de 16 ani, l-a cunoscut pe inculpatul B.I.D. Acesta a aflat că partea vătămată avea neînțelegeri cu tatăl vitreg și a încurajat-o să fugă de acasă, oferindu-i găzduire în aceeași garsonieră. Ulterior, inculpatul i-a cerut acesteia să se prostitueze în zona barului S., în caz contrar urmând să fie dată afară. Fiind convinsă că părinții nu o vor mai primi înapoi și va rămâne în stradă, partea vătămată a acceptat să întrețină relații sexuale contra cost și în aceeași seară, împreună cu celelalte tinere, a fost transportată de inculpat în parcarea din fața barului. Partea vătămată a constatat că inculpatul are relații cu polițiști din cadrul Poliției Turda care îl anunțau când urmau să se desfășoare razii, astfel că toți proxeneții erau anunțați de inculpatul B.I. să intre cu prostituatele în local pentru a nu fi surprinși în flagrant.

Pe timpul zilei, partea vătămată era ținută în garsoniera închiriată de acesta, iar seara era transportată în parcare pentru a se prostitua, sub supravegherea inculpatului împreună cu celelalte tinere racolate de acesta. Timp de o săptămână, partea vătămată a încasat, din această activitate, circa 2.000.000 lei - 2.500.000 lei, banii fiindu-i luați de către B.I.D.

Părinții părții vătămate B.O.F. au căutat-o chiar la garsoniera unde era ținută, însă nimeni nu le deschidea ușa. Partea vătămată arată că în cele din urmă a fost găsită într-un dulap, în garsoniera inculpatului, de către inculpatul B.N.L., la acea dată subofițer de poliție. De față cu acesta, inculpatul B.I.D. i-a cerut să nu declare că s-a prostituat în folosul său, ci doar a fost găzduită de el, iar inculpatul B.N.L. fără ca partea vătămată să fie asistată de părinți sau alt reprezentant legal, a sfătuit-o să rămână la inculpat dacă dorește întrucât a împlinit vârsta de 16 ani. Partea vătămată s-a întors la părinții săi.

În anul 2004 inculpatul a racolat-o pe partea vătămată M.M.A. în vârstă de 17 ani. Prin violență și amenințare a determinat-o pe aceasta să accepte să întrețină relații sexuale cu diferiți bărbați. Aceasta a fost plasată de către inculpat unor clienți de la Hotelul O. iar uneori, a fost trimisă în zona T., pentru a-și racola clienți.

Majoritatea sumelor obținute din prostituție de către martore și părțile vătămate au fost luate de către inculpatul B.I.D., o parte fiind folosiți, așa cum s-a arătat, pentru a obține protecția lucrătorilor de poliție.

Audiate fiind, martorele B.F., I.A.N. și martora audiată sub o altă identitate A.M. au arătat că nu doresc să se constituie părți civile ori să participe la procesul penal îh calitate de părți vătămate, astfel că au fost audiate în calitate de martore conform art. 82 C. proc. pen.

În perioada 2003 - 2005, mai puțin în intervalul februarie - aprilie 2005 când a fost arestat și s-a aflat în executarea unei pedepse, inculpatul M.Z. a supravegheat activitatea de prostituție desfășurată de martorele O.I., A.L. și B.A., primind o parte din banii obținuți de ele din această activitate. Astfel, martora O.I. s-a prostituat în beneficiul acestuia, cu unele întreruperi, pe diverse perioade de timp, în perioada 2003 și până la data arestării inculpatului, martora B.A. din anul 2003 până în cursul anului 2004, iar martora A.L. de la sfârșitul anului 2003 până la data arestării inculpatului. Acesta le acorda prostituatelor protecție fizică față de clienți și atunci când era nevoie, asigura transportul acestora. De asemenea, fetele erau găzduite în locuința mamei și surorii inculpatului, iar A.L. chiar de către inculpat, devenind concubina acestuia. Pentru a-și desfășura activitatea nestingherit, inculpatul s-a asociat cu ceilalți inculpați, participând la împărțirea teritoriilor și obținând protecția poliției. De asemenea inculpatul a colaborat cu ceilalți proxeneți pentru a recupera prostituatele care fugeau de la aceștia. Astfel, în cursul lunii decembrie 2004 martora Ș.N.D. a fugit de la A.R., cu ajutorul martorului B.A. Datorită ajutorului dat, martorul a fost amenințat că va fi bătut de un grup de „șmecheri". După alte câteva zile, martorul a fost căutat la domiciliu de către inculpații M.Z., G.V. și T.F., care l-a amenințat că îl vor bate până când va ajunge într-un scaun cu rotile dacă o mai ajută pe martoră să fugă.

În ce-l privește pe inculpatul G.V.A., acesta o proteja pe martora B.L.D. care, în perioada 2003-2005 s-a prostituat în zona din fața barului T. O parte din banii obținuți de aceasta din prostituție au fost dați inculpatului, care i-a cheltuit în interes personal.

În aceeași perioadă, inculpatul T.F. a îndemnat-o pe numita G.M. să se prostitueze în folosul său, tot în zona de la T. Inculpatul i-a impus acesteia un program de lucru zilnic, având obligația să racoleze clienți până când încasează suma stabilită de inculpat, în general echivalentul a 10 acte sexuale (2.000.000 - 3.000.000 lei vechi pe zi) dându-i și prezervativele necesare.

La sfârșitul anului 2004 inculpatul a racolat-o pe partea vătămată B.C.I. în vârstă de 17 ani. La început inculpatul i-a dat de înțeles că dorește să devină prietena lui, însă ulterior a obligat-o să întrețină relații sexuale cu diferiți bărbați, printre care și cu inculpatul G.V.A. Inculpatul T.F. a obținut diverse foloase de pe urma relațiilor sexuale întreținute de partea vătămată. Din declarațiile martorilor rezultă că acesta o bătea pe partea vătămată, astfel că aceasta nu a mai îndrăznit să iasă din cuvântul inculpatului, acceptând să facă tot ce îi cerea acesta. În cursul lunii decembrie 2004, împreună cu inculpatul G.V.A., inculpatul T.F. a dus-o pe partea vătămată la un bar din Vințu de Jos unde, aceasta a fost obligată să întrețină relații sexuale cu diferiți clienți, în schimbul unor sume de bani. Partea vătămată arată că inculpații G.V.A. și T.F. au primit de la patronul barului o parte din banii astfel obținuți. Patronul barului este cercetat pentru aceste aspecte într-un alt dosar.

După aproximativ o săptămână, cei doi inculpați au adus-o înapoi pe partea vătămată și au cazat-o la domiciliul martorei B.L.D. În perioada în care a locuit cu martora, partea vătămată a fost dusă de către inculpații B.I.D. și G.V.A. la Hotelul O. unde a fost plasată unui client străin cazat în hotel, cu care a întreținut relații sexuale, primind suma de 100 euro. În primăvara anului 2005, partea vătămată a reușit să iasă de sub influența inculpaților plecând în străinătate, cu ajutorul unor prieteni.

În cursul urmăririi penale partea vătămată B.C.I. a fost amenințată de rudele inculpatului G.V. pentru a o determina să-și schimbe declarațiile date, astfel că până la încetarea pericolului, față de aceasta au fost luate măsuri de protecție fizică la domiciliu.

În cursul lunii aprilie 2005 inculpatul G.V.A. i-a propus numitei T.A.R. care din luna martie 2005 se prostitua în zona T. sub protecția proxenetului C.

Spre sfârșitul anului 2004, grupul de proxeneți și-a extins „afacerile", creându-și legături cu mai mulți angajați ai hotelurilor P.V. din Turda și O. din Cluj, care găseau clienți doritori să întrețină relații sexuale cu prostituate. Fetele erau comandate telefonic de către aceștia, prin intermediul inculpatului B.I.D., folosind coduri: o butelie de vin „Grasă de Cotnari" atunci când clientul dorea o prostituată blondă, A. când se dorea o prostituată roșcată și „un vin negru" pentru o prostituată brunetă. În funcție de „comanda" primită, inculpații selectau pe una sau pe alta dintre prostituatele aflate sub controlul lor, iar când acestea erau ocupate, apelau și la prostituatele altor proxeneți. Tariful perceput pentru un act sexual era de 100 euro din care 20 - 30% rămâneau angajaților de la hotel, 50% primea prostituata iar diferența, membrii grupului care făceau deplasarea de la Turda împreună cu prostituatele. La rândul lor, unele dintre acestea, în funcție de relațiile pe care le aveau cu proxeneții, le dădeau o parte sau chiar toți banii astfel obținuți.

În perioada 2004 - aprilie 2005 inculpații B.I.D., G.V.A. și T.F., în diferite formații, le-au transportat la astfel de comenzi pe martorele B.L.D., G.M., M.A., V.I., Ș.N.D., O.I.A., R.P., F.D.M., V.A.G.

O altă combinație a fost realizată prin intermediul unui anume V. din Cluj care închiria apartamente pe termen scurt în care erau plasate prostituatele. Acestea erau contactate telefonic de către clienți în urma unor anunțuri date de V. privind servicii de masaj. În cadrul discuției prostituatele negociau cu clientul serviciile sexuale dorite de acesta și prețul iar apoi, acesta era chemat la apartament unde avea loc actul sexual. Procedând în acest fel inculpații B.I.D., T.F., M.Z. și G.V.A. le-au plasat pe martorele B.L.D., V.A.G., O.I.A., G.M. în vederea practicării prostituției.

În cursul anului 2005 între inculpați au avut loc neînțelegeri. Pentru a câștiga mai mult, inculpatul T.F. a încercat să o înlăture pe numita A.R. pentru a prelua teritoriul și prostituatele care lucrau în folosul ei. Pentru aceasta, inculpatul i-a făcut avansuri martorei Ș.N.D. care la acea dată era exploatată sexual de către A.R. și alți inculpați trimiși în judecată, convingând-o că dorește să-i devină concubină. Inculpatul a reușit să o determine pe aceasta să se adreseze poliției. După ce A.R. a fost arestată, inculpatul T.F. a plasat-o pe Ș.N.D. în parcarea de la restaurantul A & A, generând un conflict pentru teritoriu cu numitul G.M.C. - zis C.R., așa cum rezultă din interceptările convorbirilor telefonice ale inculpatului.

De asemenea, inculpatul l-a amenințat pe inculpatul B.I.D. că-l va denunța autorităților. În primăvara anului 2005 acesta din urmă a aflat că împotriva sa au fost declanșate investigațiile din prezentul dosar, astfel că nu și-a mai utilizat numerele de telefon iar în cursul lunii aprilie 2005 a plecat în Italia. De acolo, acesta i-a contactat telefonic pe inculpații B.N.L. și L.C.C. cerându-le informații cu privire la stadiul anchetei. Inculpatul B.I.D. arată că a fost contactat telefonic de către inculpatul L.C.C. care i-a cerut să nu se mai întoarcă în țară.

Aflând că martora B.D.L. a dat declarații în prezentul dosar la data de 6/7 iulie 2005 inculpatul G.V.A. i-a aplicat acesteia lovituri cauzându-i leziuni vindecabile în 21 - 23 zile de îngrijiri medicale. Având în vedere că prin declarația dată la 25 octombrie 2005 atât martora cât și inculpatul au declarat că înțeleg să se împace, în cauză fiind incidente prevederile art. 228 alin. (6) și art. 10 lit. h) C. proc. pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub acest aspect.

Numerele de telefon ale mai multor polițiști, printre care și cele ale inculpaților erau în agendele telefonice ale inculpaților B.I.D., M.Z. iar din desfășurătorul convorbirilor telefonice comunicate de operatorul Z., de la posturile telefonice ale SC J.B. SRL - administrată de inculpatul B.I.D., pentru intervalul februarie - martie 2005 rezultă că de la aceste numere, utilizate de inculpatul B.I.D. au fost efectuate 7 apeluri către numărul de telefon X aparținând inculpatului B.N.L., 44 apeluri către numărul X aparținând inculpatului L.C.C., din care 8 apeluri în timpul nopții.

Cei doi inculpați își justifică legăturile cu inculpatul B.I.D. prin faptul că acesta ar fi fost informatorul lor. Din datele comunicate de I.P.J. Cluj rezultă că inculpatul B.I.D. nu a fost informatorul inculpatului B.N.L., ci al inculpatului L.C.C. Din probele administrate rezultă că până și tatăl acestuia, fost polițist, l-a sfătuit să nu se mai afișeze în compania acestuia, întrucât va avea necazuri. Ca urmare a acestei discuții, inculpatul L.C.C. i-a spus inculpatului B.I.D. că îl va înregistra ca informator al poliției, pentru a justifica relația.

Din probele administrate rezultă că în perioada 2004 - 2005 inculpatul B. i-a comunicat acestuia paisprezece informații privitoare la locul unde puteau fi găsiți inculpații G.V. și T.F., căutați pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, și privitoare la o persoană suspectă de comiterea unor furturi din locuințe. Comparând datele puse la dispoziție de către I.P.J. Cluj cu datele apelurilor telefonice, rezultă că în zilele în care aveau loc convorbirile telefonice care, de altfel aveau loc la ore cel puțin nepotrivite, nu au fost întocmite documente privitoare la vreo informație obținută de la inculpatul B., iar aceste discuții nici nu au fost raportate șefilor direcți, așa cum ar fi fost obligatoriu, dacă relația ar fi fost într-adevăr una de serviciu.

Inculpații B.I.D., T.F., M.Z. și G.V.A. au declarat în cursul urmăririi penale cu amănunte, aspecte legate de activitatea de proxenetism și prostituție pe care însă nu le-au mai menținut în cursul judecății, revenirile acestora fiind fără o justificare plauzibilă.

Inculpații L.C.C., B.N.L. și C.I. au negat constant săvârșirea faptelor în declarațiile lor pe parcursul procesului penal însă aceste susțineri sunt contrazise de majoritatea martorilor audiați în cursul urmăririi penale și al judecății care se coroborează inclusiv în detalii cu declarațiile date de coinculpații B.I.D., T.F., M.Z. și G.V.A. în cursul urmăririi penale.

Prin urmare, s-a apreciat de către tribunal că starea de fapt descrisă anterior este pe deplin susținută de probele și mijloacele de probă enumerate, instanța urmând să constate vinovăția celor șapte inculpați arătați mai sus pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.

În condițiile în care declarațiile inculpaților B.I. și M.Z. date în cursul urmăririi penale au stat la baza reținerii stării de fapt mai sus descrise prin coroborarea celorlalte probe așa cum s-a arătat anterior, tribunalul a constatat că aceștia urmează să beneficieze de cauza de reducere a limitelor pedepsei prevăzute de lege, conform art. 18 din Legea nr. 508/2004, chiar dacă în cursul judecății cei doi și-au schimbat radical declarațiile date inițial în cursul urmăririi penale, întrucât prin declarațiile lor din cursul urmăririi penale au facilitat tragerea la răspundere penală și a altor participanți la săvârșirea faptelor, respectiv ceilalți coinculpați și pe care tribunalul a urmat să-i condamne în urma reținerii vinovăției. Mai mult, articolul 18 din Legea nr. 508/2004 se referă expres la faza de urmărire penală în care inculpatul a contribuit la identificarea și prinderea altor participanți.

Totodată, tribunalul a apreciat că la această cauză de reducere a pedepsei a limitelor pedepsei prevăzute de lege, inculpații nu au posibilitatea să renunțe, nefiind o prevedere cuprinsă într-o normă guvernată de principiul disponibilității ori de natură facultativă nici în ce privește instanța și nici în ce-i privește pe inculpați.

Referitor la inculpații M.I. și L.N.M., tribunalul a reținut următoarele:

În ce-l privește pe inculpatul Mărginean Iacob s-a reținut în rechizitoriu că acesta ar fi primit un cartuș de țigări marca X de la inculpatul B. din banii obținuți din prostituție, aspect pe care l-a arătat inculpatul B.I. în declarația sa de la urmărirea penală.

Această parte din declarația inculpatului B. din cursul urmăririi penale, de altfel nemenținută în cursul judecății, nu este susținută de alte probe, declarații de părți vătămate, coinculpați ori martori. Numai martora U.M. a arătat că la mesele organizate de inculpatul B. ar fi participat și inculpatul M.I. pe care însă nu l-a văzut personal și direct, declarație pe care, în ce-l privește pe acest inculpat, nu și-a mai menținut-o în cursul judecății, astfel că a fost înlăturată această parte din declarația dată de martoră ca fiind necoroborată cu alte probe.

Nu există probe din care să rezulte cu certitudine că inculpatul a înlesnit activitatea de prostituție și a făcut parte, a aderat la grupul organizat format din inculpații B.I.D., M.Z., G.V.A. și T.F., ceilalți peste 70 de martori audiați în cauză nefăcând referiri la acest inculpat în sensul că l-ar fi văzut împreună cu ceilalți coinculpați ori că ar fi primit bunuri pentru a oferi protecția activității de prostituție.

În ce-l privește pe inculpatul L.N.M. s-a constatat de asemenea că din declarația părții vătămate B.O. nu rezultă ceea ce a susținut în cursul urmăririi penale inculpatul B.I., că aceasta ar fi fost surprinsă de inculpatul L.N. în timp ce se prostitua iar din alte declarații de martori nu rezultă că inculpatul B. i-ar fi cumpărat inculpatului L.N. o sticlă de vin ca să nu o amendeze pe această parte vătămată.

Astfel referirile din rechizitoriu legate de acest inculpat care ar fi primit o sticlă de vin pentru a nu amenda pe partea vătămată B.O. ori pe martora F.D.M., nu sunt susținute de alte probe, respectiv de declarațiile nici unora din martorii audiați. Nici martora F.D. nu a confirmat în cursul judecății împrejurarea că inculpatul L.N. ar fi primit de la inculpatul B. din banii obținuți din prostituție, o sticlă de vin.

În afară de martora U.M. care a arătat că știe de organizarea meselor pentru polițiști și că și inculpatul L.N.M. ar fi participat la aceste mese, nici unul din ceilalți peste 80 de martori audiați nu au putut să confirme că l-ar fi văzut pe acesta la asemenea mese, ori că ar fi primit bunuri pentru a înlesni activitatea de prostituție, astfel că declarațiile acesteia au fost înlăturate parțial numai în ce privește referirile la inculpații L.M. și M.I., ca necoroborate cu ansamblul probator administrat în cauză.

Starea de fapt reținută în rechizitoriu cu referire la inculpații M.I. și L.N. nu este coroborată nici cu procesele-verbale de confruntare la care au fost supuși cei doi inculpați, pe de o parte și inculpatul B. de cealaltă parte.

Despre cei doi inculpați au mai declarat sporadic, alături de numele altor polițiști, inculpații T.F., G.V.A. și M.Z. că ar fi participat la mese plătite cu bani din prostituție, însă aceste declarații date în cursul urmăririi penale și nemenținute în cursul judecății, nefiind susținute de marea majoritate a probelor așa cum s-a arătat mai sus, au fost înlăturate numai în ce-i privește pe inculpații L.N.M. și M.I.

În aceste condiții, tribunalul a apreciat că faptele reținute în sarcina inculpaților L.N.M. și M.I. nu au fost dovedite, neexistând probe certe și directe de vinovăție a celor doi inculpați și că în privința acestora nu a fost răsturnată prezumția de nevinovăție, orice dubiu profitând inculpatului, iar pronunțarea condamnării nu se poate baza decât pe probe certe de vinovăție care în cauză nu subzistă, așa cum s-a arătat anterior, astfel că s-a dispus achitarea inculpaților L.N.M. și M.I. conform art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. întrucât faptele de favorizare și sprijinire a activității de prostituție precum și de sprijinire și ajutare a activității unui grup infracțional format din ceilalți coinculpați, nu au fost săvârșite de către aceștia.

La individualizarea pedepsei pentru fiecare inculpat instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 72 C. pen., respectiv persoana fiecărui inculpat, atitudinea inculpaților în fața organelor judiciare, gradul de pericol social al faptelor comise.

Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel în termen, motivat Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, precum și inculpații: B.I., T.F., M.Z., G.V.A., C.I., B.N.L. și L.C.C., fără a arăta în scris motivele de recurs.

În dezvoltarea motivelor de apel parchetul invocă următoarele aspecte de nelegalitate: omisiunea aplicării dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 C. pen., în contextul în care s-a dovedit că inculpații au obținut beneficii de pe urma săvârșirii infracțiunilor; cu privire la inculpatul B.I. instanța trebuia să facă aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. a) C. pen. la încadrarea juridică a fiecărei fapte, raportat la condamnarea la pedeapsa de 1 an închisoare cu aplicarea art. 81 C. pen. prin sentința penală nr. 322 din 5 mai 2000 a Judecătoriei Turda; cu privire la inculpatul M.Z. insta

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 827/2009
ată B.L. și din infracțiunea prevăzută de art. 13, alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001, modificată prin Legea nr. 287/2005, cu aplicarea art. 37, lit. b) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 13, alin. (1) din Legea nr. 678/2001, c
ÎCCJ 2008-05-09
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1607/2008
Asupra recursurilor de față În baza actelor și lucrărilor dosarului reține următoarele: Prin sentința penală nr. 262 din 10 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Alba, secția penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiun
ÎCCJ 2009-01-28
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 280/2009
Asupra recursului de față: Prin sentința penală nr. 72/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr. 2590/107/2007: În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 și 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul N.Ș.L.,
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2829/2014
prevăzute de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1), (3) din Legea 39/2003; b) la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27 alin. (
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală
, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 26, raportat la art. 296 1 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 41, alin. (2) C. pen. a condamnat pe același incul
Sursă