ÎCCJ, Secția penală

Asupra apelurilor de față,

În baza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele: I. Primul ciclu procesual.

Prin Încheierea penală nr. 3896 din 15 august 2007 a admis cererea inculpaților și a strămutat judecarea cauzei la Curtea de Apel Timiș, iar în cele din urmă, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, prin Încheierea nr. 203 din 4 decembrie 2008 a admis o nouă cerere de strămutare, judecata urmând să fie definitivată de Curtea de Apel București.

Ca urmare, prin Sentința penală nr. 173 din 16 iunie 2009 a Cutii de Apel București, secția I penală au fost condamnați inculpații:

- 7 ani închisoare și 4 ani interzicere a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infr. prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 C. pen. (evaziune fiscală prin omisiuni repetate de evidențieri în contabilitate);

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicere a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infr. prev. de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 (punere în circulație de timbre utilizate în domeniul fiscal, falsificate);

- 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infr. prev. de art. 296

1

alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (producere de produse accizabile fără autorizație);

- 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infr. prev. de art. 296

1

alin. (1) lit. h) din Legea nr. 571/2003 (marcarea cu marcaje false a produselor accizabile);

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infr. prev. de art. 290, raportat la art. 31 alin. (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (determinarea repetată a altei persoane de a comite falsuri sub semnătură privată).

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

- 7 ani închisoare și 4 ani interzicere a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infr. prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 C. pen. (evaziune fiscală prin omisiuni repetate de evidențieri în contabilitate);

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicere a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infr. prev. de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 (punere în circulație de timbre utilizate în domeniul fiscal, falsificate);

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infr. prev. de art. 296

1

alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (producere de produse accizabile fără autorizație);

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infr. prev. de art. 296

1

alin. (1) lit. h) din Legea nr. 571/2003 (marcarea cu marcaje false a produselor accizabile).

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

- 7 ani închisoare și 4 ani interzicere a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infr. prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 C. pen. (evaziune fiscală prin omisiuni repetate de evidențieri în contabilitate);

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicere a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infr. prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 (complicitate la punere în circulație de timbre utilizate în domeniul fiscal, falsificate);

- 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infr. prev. de art. 26 C. pen., raportat la art. 296

1

alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (complicitate la producere de produse accizabile fără autorizație);

- 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infr. prev. de art. 26 C. pen., raportat la art. 296

1

alin. (1) lit. h) din Legea nr. 571/2003 (complicitate la marcarea cu marcaje false a produselor accizabile).

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

- 7 ani închisoare și 4 ani interzicere a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infr. prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 C. pen. (complicitate la evaziune fiscală prin omisiuni repetate de evidențieri în contabilitate);

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infr. prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 296

1

alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (complicitate la producere de produse accizabile fără autorizație).

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 lit. a) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

S-a dispus ca, pe durata executării pedepsei cu închisoarea, fiecărui inculpat să îi fie interzise drepturile prev. de art. 64 C. pen. (cu excepția celui prevăzut la lit. a) teza I), în condițiile art. 71 C. pen.

Inculpații au fost obligați în solidar la plata despăgubirilor către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Cluj-Napoca, în suma de 5.736.193,01 RON, plus majorările de întârziere și penalități de la data scadenței, conform art. 115 din C. proc. fisc. (O.G. nr. 92/2003). La aceste despăgubiri se adaugă dobânda legală, de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea debitului.

Au fost menținute sechestrele asigurătorii dispuse de procuror în cursul urmăririi penale asupra bunurilor inculpaților, prin Ordonanțele din 16 octombrie 2006 și 3 noiembrie 2006, în limita necesară acoperirii prejudiciului produs.

A fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 2.500 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a se hotărî astfel s-au reținut următoarele:

Societatea comercială A. SRL Turda, prin intermediul căreia au fost derulate activitățile infracționale, a fost înființată înainte de anul 2000 în Turda, municipiu în care își exercita funcția de procuror și inculpatul D.G.D.

În cadrul acestei societăți, ce are ca principal obiect de activitate "fabricarea alcoolului etilic de fermentație și fabricarea de băuturi alcoolice", asociat unic este inculpatul D.G., tatăl inculpatului, D.G.D. administrator desemnat fiind D.M.D., pe atunci soția acestuia din urmă.

Activitatea societății, administrată de D.M.D., era în egală măsură condusă și de inculpatul D.G.D., care în mod constant a intrat în contact cu furnizorii, a negociat prețuri, termene de livrare a mărfurilor și de efectuarea a plăților, a efectuat comenzi, s-a ocupat de transportul materiilor prime cât și al produsului finit și chiar a participat la licitații în calitate de reprezentant al societății A., achiziționând utilaj ele necesare procesului de producție.

După ce soția sa s-a îmbolnăvit (fiind internată pentru o lungă perioadă de timp în spital, începând cu data de 30 august 2004, după care a decedat) inculpatul D.G.D. a preluat în fapt în totalitate administrarea activității derulate în societate.

Tot în această societate, inculpatul C.B.N. a ocupat funcția de director economic, fiind persoana care conducea evidența contabilă.

Inculpatul C.A., conducător auto, devine pion important după intrarea în totală ilegalitate a activității din societate, când transportul mărfii trebuia asigurat în condiții de discreție maximă, la ore târzii și fără documente de justificare a transportului precum și de proveniență a mărfii.

Din evidentele contabile a rezultat că societatea a funcționat până la data de 1 martie 2005, ultimele două luni fiind lipsite de producție efectivă, activitatea reducând-se la câteva tranzacții privind vânzarea unor cantități de băutură alcoolică și materie primă aflată în stoc.

De altfel, prin Decizia nr. 103 din 29 martie 2005 a Comisiei pentru Autorizarea Antrepozitelor Fiscale și a Importatorilor de produse Accizabile Supuse Marcării din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, s-a dispus revocarea autorizației de antrepozit fiscal nr. 316/23,12,2 acordată SC A. SRL Turda, pentru nedepunerea garanției în termenul legal, de la această dată societatea nemaiavând dreptul de a efectua vreun act vizând activități de producere sau comercializare de alcool sau băuturi alcoolice.

Începând cu data revocării autorizației, societății i-a fost interzisă efectuarea oricărei activități de producție sau comercializare de alcool sau de băuturi alcoolice, inclusiv vânzarea produselor aflate pe stoc.

Una din măsurile complementare luată de autoritatea fiscală la revocarea autorizației de antrepozit fiscal a constat în sigilarea liniei de îmbuteliere.

Deși societatea A. și-a declarat încheiată activitatea - la scurtă vreme fiind declanșată și procedura de lichidare judiciară ca urmare a neplății unor creditori - în realitate, situația era cu totul alta: fabrica era aprovizionată cu materie primă, ambalaje, etichete, iar producția de băuturi alcoolice era permanentă, mâna de lucru fiind asigurată „la negru" de un flux continuu de circa 40 - 50 de muncitori.

Potrivit procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) activitatea ilegală administrată de fostul procuror a fost descoperită în anul 2006, după ce a fost depistat în trafic transportul clandestin de băuturi alcoolice produse în cadrul societății A. STL Turda.

Astfel, în data de 27 februarie 2006, în jurul orei 5:00 noaptea, în localitatea Poieni din județul Cluj, o echipă a Poliției orașului Huedin a oprit în trafic un autocamion cu număr de circulație CJ ....... . După un control sumar al actelor prezentate de conducătorul auto, inculpatul C.A., s-a constatat că acesta transporta clandestin o cantitate de peste 7.000 de sticle cu băutură alcoolică provenind de la societatea A. din Turda, toate cele 7.000 de sticle purtând banderole de marcaj falsificate.

Explicațiile conducătorului auto vizavi de neconcordanța între datele din factura fiscală prezentată (model scos din uz) și marfa transportată - sub aspect cantitativ, sortiment și capacitate și legat de beneficiarul mărfii, despre care a afirmat că nu-l cunoaște, susținând că marfa era așteptată de un necunoscut la intrare în municipiul Oradea, au amplificat suspiciunile legate de modul fraudulos în care se efectua transportul, nefiind justificată nici proveniența mărfii, fiind un fapt cunoscut că societatea de unde marfa provine și-a încetat activitatea de mai bine de un an.

În după amiaza zilei de 27 februarie 2006, după prinderea în trafic a autocamionului condus de inculpatul C.A., la sediul fabricii de alcool A. s-au adunat inculpații (mai puțin inc. D.G.D. care a ajuns în jurul orelor 22 - participând în acea zi la o înmormântare în altă localitate - dec. F.M.), care, cu ajutorul martorilor T.M., B.l. și B.A.D., au început să curețe halele, să ardă cutiile de carton, capace, etichete, prețuri și, mai ales, să adune în mai multe recipiente cei aproximativ 6 - 7.000 litri de alcool pur aflat în stoc, pe care l-au transportat în afara fabricii. Toți au curățat halele, activitate care a durat până în jurul orei 2 noaptea.

Organele de poliție la 27 februarie 2006, au procedat la sigilarea a două uși de acces ale societății.

Tot la 27 februarie 2006, organele de poliție, odată ajunse la sediul societății - după datele transmise de poliția orașului Huedin - nu au procedat la controlarea efectivă a societății, întrucât halele erau închise, iar cei prezenți la fața locului au afirmat că patronul D.G., cel care are și cheile halelor, este plecat. În aceste condiții, reprezentanții autorităților au solicitat prezența patronului pentru a doua zi, anunțând că se va efectua un control. Acest artificiu a permis inculpaților să acopere într-o oarecare măsură urmele faptelor ce s-au derulat în cadrul fabricii.

Revenind a doua zi în control, echipa mixtă a constatat că cele două sigilii aplicate pe ușile a două hale de acces sunt intacte, ceea ce ar fi presupus că în incinta fabricii nu a pătruns nimeni în acel interval de timp. Realitatea era cu totul alta, așa cum am arătat deja, în seara și noaptea precedentă, activitatea în cadrul SC A. a fost deosebit de intensă; intrarea în halele societății s-a putut realiza printr-o ușă laterală care a permis mai apoi accesul prin spate în spațiile sigilate, unde se aflau produsele realizate în zilele precedente, alcoolul pur, etichetele și toate celelalte indicii demonstrând neîndoielnic că acolo a fost realizată producție de alcool.

Aceste împrejurări a fost minuțios relatate da martorul B.A.D., cel care a arătat că, pentru a realiza curățirea spațiului respectiv, au fost nevoie să se strecoare printr-o nișă creată între pereții despărțitori al halelor care era anterior folosită pentru deplasarea navetelor cu ambalaje. Tot acest martor a afirmat că Inculpații erau extrem de agitați și că, după ce a ajutat la curățirea halelor, a înțeles adevăratul motiv pentru care a fost solicitat să procedeze în această manieră. Martorul a mai arătat că, în perioada următoare, multă lume vorbea că "pe cei din familia D. i-a prins politia și că fabrica funcționa ilegal."

Cu toată curățirea efectuată în fabrică, deloc de neglijat sunt aspecte surprinse de organele de control cu prilejul verificării de a doua zi când, în interiorul halelor SC A., au fost găsite cutii de carton în care erau ambalate capace de proveniență cehă, de pe etichetele acestora rezultând că au fost fabricate în luna aprilie 2005, deci după data la care societatea și-a declarat încheiată activitatea. Două astfel de mostre de carton au fost ridicate de organele de poliție, semnate de către inculpații C.B.N. și D.G., prezenți la efectuarea controlului, și depuse la dosarul cauzei.

Tot după depistarea în trafic a autocamionului condus de inculpatul C.A., asupra timbrelor prelevate de pe recipientele de băutură alcoolică s-a dispus efectuarea unei expertize de către instituția de emisiune a marcajelor respective, Imprimeria Națională SA. Din raportul întocmit în cauză a rezultat că banderolele de băuturi spirtoase supuse expertizării nu erau autentice.

În derularea activității infracționale se remarcă două etape distincte:

- 1 ianuarie 2003 - 1 martie 2005, când în cadrul societății se produceau - băuturi alcoolice cu autorizarea organului fiscal competent și sub supraveghere fiscală și

- 1 martie 2005 - 1 martie 2006, după declararea suspendării activității în societate concomitent cu revocarea autorizați ei de antrepozit fiscal.

În prima etapă, activitățile evazioniste au constat în principal în neînregistrarea în parte a aprovizionărilor cu materii prime, producerea de alcool etilic și băuturi alcoolice urmată de valorificarea acestora, fără evidențierea în contabilitate a acestor operațiuni comerciale.

S-a stabilit astfel că, în cursul anilor 2003, 2004 și 2005, SC A. s-a aprovizionat cu cereale de la societățile N. Satu Mare, C. Satu Mare, F.E. Oradea, C. Cluj, E.V. Blaj precum și de la persoana fizică Ș.N., neevidențiind în parte aceste operațiuni în contabilitatea societății. A folosit apoi materia primă în producție, fabricând băuturi alcoolice care au fost valorificate, operațiuni care, de asemenea, nu se regăsesc în contabilitatea societății. Cu toate acestea, plățile materiilor prime achiziționate au fost efectuate prin instrumente bancare, implicit societatea recunoscând tranzacțiile respective.

În cea de a doua etapă neînregistrarea în evidențele contabile s-a realizat în totalitate. Aceasta deoarece, începând cu 1 martie 2005, SC A. și-a declarat suspendată activitatea, imediat după această dată intervenind și revocarea autorizației de antrepozit fiscal, măsură dispusă de autoritatea fiscală competentă, ca urmare a nedepunerii garanției prevăzută de Codul Fiscal. Începând cu data revocării autorizației, societății îi era interzisă efectuarea oricărei activități de producție sau comercializare de alcool sau de băuturi alcoolice, inclusiv vânzarea produselor aflate pe stoc.

Una din măsurile complementare luată de autoritatea fiscală la revocarea autorizației de antrepozit fiscal a constat în sigilarea liniei de îmbuteliere.

Deși, începând cu 1 martie 2005, societatea A. și-a declarat suspendată activitatea (la scurtă vreme fiind declanșată și procedura de lichidare judiciară ca urmare a neplății unor creditori), în realitate situația era cu totul alta: fabrica era aprovizionată cu materie primă, ambalaje, etichete, iar producția de băutură alcoolică era permanentă, mâna de lucru fiind asigurată "la negru" de un flux continuu de cca. 40 - 50 de muncitori. Băutura alcoolică era livrată fără documente, transportul fiind asigurat cu autocamionul societății CJ ......, condus de inculpatul C.A.

Întrucât băuturile, odată ajunse la beneficiari, urmau a fi valorificate în diverse locații, majoritatea publice, era necesară marcarea lor cu banderole care să creeze aparența unei proveniențe legitime.

Împrejurarea că banderolele folosite în marcarea băuturilor produse în fabrica A. după februarie 2005 erau false, este confirmată de Imprimeria Națională, ce a expertizat un eșantion din timbrele prelevate de la transportul depistat la 27 februarie 2006.

În urma unor controale încrucișate efectuate de comisarii Gărzii Financiare Cluj la principalii furnizori de materii prime (cereale), s-a constatat că societatea a achiziționat în perioada 1 ianuarie 2003 -28 februarie 2005 cantitatea de 1.592.395 kilograme porumb boabe și grâu, în valoare totală de 7.983.019.107 RON, fără a le înregistra în evidența contabilă. Societatea și-a înregistrat însă cheltuiala aferentă acestor achiziții, împrejurare care a suplimentat profitul obținut prin evaziune, în detrimentul balanței de plăți către bugetul de stat.

Cu privire la activitatea desfășurată în societate sub aspect financiar fiscal s-a dispus și efectuat un control din partea A.N.A.F. Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală de administrare a Marilor Contribuabili - Activitatea de Inspecție Fiscală.

Din raportul de inspecție fiscală încheiat la finele controlului și datat 31 ianuarie 2006, rezultă că societatea nu conducea evidența fiscală în vederea stabilirii de fapte fiscale, ale obligațiilor fiscale datorate, nu conducea evidența analitică a clienților, furnizorilor, debitorilor și a creditelor, nu poate prezenta la nici o dată situația clienților neîncasați sau furnizorilor neachitați, nu producea evidența mijloacelor fixe, nu conduce contabilitatea de gestiune, nu calculează costul produselor fabricate, înregistrează haotic facturile de livrare de mărfuri sau chiar nu le înregistrează, înregistrează în mod arbitrar articole contabile fără vreo bază legală sau document justificativ, urmărind creșterea artificială a cheltuielilor deductibile. Toată această conduită, ce nu respectă sub nici un aspect disciplina financiar contabilă, a condus la stabilirea în sarcina societății a unor sume restante de plată la bugetul de stat.

Nota de constatare întocmită de către comisari ai Gărzii Financiare Cluj constituie mijloc de probă potrivit disp. art. 11 alin. (4) din O.U.G. nr. 43/2002 precum și art. 4 din O.U.G. nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare. În cuprinsul acestei note se reține o activitate evazionistă derulată în cadrul societății SC A. pe parcursul a unei perioade de mai bine de 3 ani constând în neînregistrarea aprovizionării cu materii prime, inițial în parte iar mai apoi în totalitate, urmată de producerea și comercializarea în condiții de totală clandestinitate a băuturilor alcoolice.

În vederea stabilirii prejudiciului, constând în sustragerea de la plata accizelor a TVA-ului și a impozitului pe profit, comisarii Gărzii Financiare Cluj, au avut în vedere datele din evidența societății A. pentru perioada 2003 - 2004 privind consumul mediu de cereale pentru un litru de alcool pur la care s-a aplicat valoarea accizei pe hectolitru de alcool pur potrivit prevederilor legale în vigoare pentru perioada 2003 - 2005 și raportat la cursul euro comunicat de BNR pentru aceeași perioadă.

Prin Rezoluția din 24 ianuarie 2007, în cauză s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice în completarea Notei de constatare nr. 300862/CJ din 1 iunie 2006 încheiat de Ministerul Finanțelor Publice - Garda Financiară - Comisariatul regional Cluj, cu privire la activitatea derulată în cadrul societății SC A. Turda în perioada 1 ianuarie 2003 - 1 mai 2006, unul dintre obiectivele acestei constatări constând tocmai indicarea modului de calcul al consumului mediu de cereale, porumb și grâu (cu umiditate medie) pentru un litru de alcool pur, având în vedere datele din evidența contabilă a SC A. pentru anii 2003 - 2004.

Din nota de constatare încheiată la 12 februarie 2007 ca urmare a rezoluției procurorului rezultă că la calcularea consumului mediu de cereale pe litru de alcool pur au fost luate în considerare prin coroborarea bonurile de consum și declarațiile privind producția de alcool etilic rafinat depuse de către SC A. în perioada 2003 - 2004 la D.G.F.P. Cluj - Activitatea de metodologie și administrarea veniturilor statului - Biroul autorizări.

După comunicarea notei de constatare din 12 februarie 2007 inculpații au înțeles să formuleze obiecțiuni privind calculul de materie primă/litru de alcool obținut, apreciind ca „hilar" consumul stabilit de Garda Financiară Cluj, și revenind la cererea în probațiune, au solicitat efectuarea unei expertize de specialitate, considerând calculele Gărzii Financiare ca fiind efectuate cu rea-credință.

La data de 5 aprilie 2007, la sediul A., în prezența lichidatorului juridic, a supraveghetorului fiscal și a inculpatului D.G.D., o echipă a DNA - Serviciul Teritorial Cluj, a procedat la efectuarea de fotografii judiciare, urmate de prelevarea celor patru sigilii aflate pe utilajul de îmbuteliere. Acestea au fost depuse într-un plic sigilat și semnat pentru neschimbare, după care, asupra lor s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice de către Monetăria Statului RA, instituția eminentă.

Din raportul comunicat în cauză, trei din cele patru sigilii au fost violate, în sensul că, după sigilare, acestea au fost desfăcute și, în încercarea de resigilare au suferit modificări potrivit descrierilor din cuprinsul raportului.

Având în vedere concluziile raportului, care vin să complinească celelalte probe administrate în cauză, s-a confirmat faptul că, în cadrul SC A. s-au produs băuturi alcoolice care au fost îmbuteliate prin folosirea acestui utilaj, după data sigilării lui, adică după 2 martie 2005.

În cadrul societății A. au fost desemnați un număr de 6 supraveghetori fiscali care, organizați pe trei schimburi, asigurau permanența. Practic, la începutul unei perioade de lucru, reprezentanții SC A. se adresau AFP Turda cu o cerere prin care solicitau prezența supraveghetorilor fiscali în incinta fabricii, aceștia rămâneau până când aceeași reprezentanți ai societății cereau suspendarea supravegheri până la o nouă reluare a activității. Astfel, aceste perioade de supraveghere alternau cu perioada de repaos, evidența fiind asigurată de Administrația Finanțelor Publice Turda - Serviciul Asistență Contabili persoane Fizice și Juridice, desemnată în realizarea supravegherii.

Potrivit acestei evidențe, în perioada 31 mai 2003 - 7 iunie 2004, în cadrul SC A. nu s-a mai desfășurat nici o activitate de producere de alcool, cu excepția unui număr de 4 zile în luna februarie 2004.

Dincolo de faptul că în această perioadă SC A. a continuat să se aprovizioneze cu materie primă, constând în cereale (porumb), Societatea înregistra consum masiv de energie electrică, necesar în activitatea de producție.

Din sinteza facturilor fiscale trimise de SDFEE Cluj și valorificate în raportul întocmit de specialistul financiar al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj, rezultă că, în perioada amintită, 21 mai 2003 - 7 iunie 2004, SC A. a consumat cantitatea de aproximativ 109.000 kw.

Concluziile acestui raport se regăsesc, consumurile electrice și de gaze naturale fiind documentat stabilite, motiv pentru care s-a considerat inutila efectuarea unei expertize judiciare solicitate de inculpați, cu același obiect.

Acest consum a variat cantitativ, în prima perioadă fiind mai scăzut însă, atâta timp cât, din octombrie 2003 SC A. revine la un consum lunar de 10.000 - 20.000 similar cu cele din perioadele declarate fiscal la AFT Turda ca productivitate, în acest mod dovedindu-se că în cadrul SC A. s-a realizat producție și în perioada în care societatea, autorizată din punct de vedere fiscal, avea declarată întreruptă activitatea de producție.

O asemenea cantitate nu s-ar putea justifica într-o activitate uzuală dintr-o fabrică, nici măcar cu cele patru zile de producție declarate.

Potrivit E. Cluj, pentru intervalul 1 ianuarie 2003 - 31 decembrie 2004 consumurile au fost determinate de citirea și facturarea efectivă a consumului, iar de la 1 ianuarie 2005 determinate de tariful binom.

Deosebit de relevant mai este faptul că, după ce societatea A. și-a declarat încetată activitatea, adică după data de 28 februarie 2005, consumurile de energie electrică și gaze naturale înregistrate de societate nu au scăzut semnificativ chiar să tindă spre zero, așa cum ar fi fost normal, ci ele s-au menținut la cote ridicate; practic, după data de 1 martie 2005, nu s-a mai remarcat nici o schimbare sub acest aspect, lunar societatea înregistrând consumuri medii de 20.000 Kw la energia electrică și de 40.000 mc de gaze naturale.

Este, de asemenea, relevant că valoarea prețurilor acestor consumuri, ce s-a ridicat la sume fabuloase, de ordinul miliardelor de RON, au fost achitate de reprezentanții SC A., în speță de inculpații C.B.N. și D.G., în marea lor majoritate în numerar. Deosebit de semnificativ este faptul că valoarea consumurilor achitate în perioada martie 2005 - februarie 2006 se ridică la suma totală de 5,6 miliarde RON. Cu privire la înregistrarea acestor consumuri, inculpații au pretins că ele se explică prin aceea că, în cadrul societății, de la începutul anului 2005, au fost crescuți un număr ridicat de porci, cca. 450. Ca atare, atât aprovizionarea cu cereale, cât și prepararea hranei pentru aceste animale, justifică, în opinia lor, aprovizionarea cu cereale, cât și consumurile de utilități.

Potrivit Adresei 50335/VII din 28 martie 2007 a Direcției Generale a Finanțelor Publice Cluj, această instituție s-a constituit în faza de urmărire penală, parte civilă împotriva inculpaților cu suma de 5.736.193 RON, plus majorările de întârziere, penalități și dobânzi aferente, de la data scadenței până la plata lor efectivă. Prejudiciul total, de 5.736.193 RON, rezultă din neachitarea la stat a următoarelor sume: 4.528.005 RON accize, 911.752 RON impozit pe profit și 296.434 RON TVA, și a fost calculat prin nota de constatare din 13 februarie 2007 a Gărzii Financiare - Comisariatul regional Cluj.

Calculul prejudiciului s-a făcut pe baza datelor furnizate de SC A. SRL către D.G.F.P. Cluj și pe baza evidenței contabile a acestei firme (bonuri de consum, rapoarte de producție și declarațiile societății privind producția de alcool), calculându-se în final un consum mediu de cereale per litru de alcool pur aferent anilor 2003, 2004 de 2,77 kg cereale/litru de alcool pur.

Curtea a apreciat prin urmare, că prejudiciul reclamat de partea civilă a fost dovedit atât ca existență cât și ca întindere, urmând a se dispune (urmare a neplății până în prezent), acoperirea lui de către inculpați în solidar (art. 998, 999 C. civ., art. 14 și 346 C. proc. pen).

În ședința publică de judecată din 3 iulie 2007, înainte de audierea inculpaților în instanța, partea civilă și-a majorat pretențiile civile la suma de 9.088.845 RON, plus majorările de întârziere, penalități și dobânzi aferente, de la data scadenței până la plata lor efectivă. Întrucât majorarea solicitată se regăsește în calculul până la acea dată a majorărilor de întârziere și a penalităților, Curtea a apreciat că nu se justifica reținerea noului calcul al prejudiciului, întrucât nu evidențiază exact prejudiciul penal de 5.736.193 RON, iar calculul final al sumei datorate se va definitiva în faza de executare a prezentei hotărâri.

Prin urmare, probele administrate în cursul urmăririi penale confirmate în cursul judecății, stabilesc faptul că cei patru inculpați au acționat în mod coordonat și repetat, cu scopul de a produce și comercializa alcool în mod clandestin, pentru ca sumele obținute să nu fie în totalitate înregistrate și contabilizate, fapt ce a generat o evaziune fiscală de proporții în folosul inculpaților.

În drept, faptele săvârșite de inculpatul D.G.D. au fost încadrate în dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv evaziune fiscală în formă continuată, art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, respectiv evaziune fiscală prin punere în circulație, cu știință de timbre utilizate în domeniul fiscal cu regim special, art. 296

1

alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 296 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 571/2003, respectiv marcarea cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării și art. 290 C. pen. raportat la art. 31 alin. (2) C. pen., respectiv fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participației improprii.

Faptele săvârșite de inculpatul D.G. au fost încadrate în dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv evaziune fiscală în formă continuată, art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, respectiv punere în circulație, cu știință de timbre utilizate în domeniul fiscal cu regim special falsificate, art. 296

1

alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv producere în formă continuată de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, art. 296

1

alin. (1) lit. h din Legea nr. 571/2003, respectiv marcarea cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării.

Faptele inculpatului C.B.N. au fost încadrate în dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv evaziune fiscală în formă continuată, art. 26 raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, respectiv complicitate la punerea în circulație, cu știință, de timbre utilizate în domeniul fiscal, art. 26 raportat la art. 296

1

alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv complicitate la producerea în formă continuată de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal și art. 26 raportat la art. 296

1

lit. h) din Legea nr. 571/2003, respectiv complicitate la infracțiunea de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării.

Faptele inculpatului C.A. au fost încadrate în dispozițiile art. 26 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv complicitate la evaziune fiscală și art. 26 C. pen. raportat la art. 296

1

alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003, respectiv complicitate la producerea în formă continuată de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal.

Individualizarea judiciară a pedepselor aplicate s-a făcut în raport de criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., apreciindu-se că scopul educativ și preventiv al pedepselor poate fi atins prin executarea în cuantumul fixat și în condiții privative de libertate.

Împotriva sentinței au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A., inculpații D.G.D., D.G., C.B.N., C.A. și partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cluj.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. criticat sentința instanței de fond, critica vizând nelegalitatea și netemeinicia soluției sub următoarele aspecte:

Astfel, s-a susținut că hotărârea instanței este nelegală și netemeinică ca urmare a neaplicării pedepsei complementare constând în interzicerea dreptului prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen. în cazul infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 241/2005.

- asociat unic al SC „A." Turda SRL, în cazul inculpatului D.G.;

- administrator în fapt al SC „A." Turda SRL, în cazul inculpatului D.G.D.;

- director economic al SC „A." Turda SRL, în cazul inculpatului C.B.N.;

- conducător auto al SC „A." Turda SRL, în cazul inculpatului C.A.;

- instanța de fond trebuia să interzică inculpaților, după caz, dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-au folosit inculpații, pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost condamnați.

b) Totodată, hotărârea instanței de fond este netemeinică și ca urmare a faptului că, în cazul celorlalte infracțiuni pentru care inculpații au fost trimiși în judecată și condamnați, deși le-au fost aplicate pedepse mai mari de 2 ani, instanța nu a aplicat pedepse complementare, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

În sarcina inculpatului D.G.D. s-a reținut că în perioada 2005 - 2006, cu intenție, a determinat pe reprezentanta SC E. SRL Alba Iulia, G.I., să întocmească în mod fals, 151 de facturi fiscale privind livrări de pet-uri în numele societăților R.G. Craiova și E. Calafat, deși, în realitate, destinatarul ambalajelor era SC A. SRL.

Ca urmare a condamnării inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 C. pen. raportat la art. 31 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., se impunea ca instanța să facă aplicarea dispozițiilor art. 348 C. proc. pen., în sensul desființării în totalitate a facturilor false.

Prin hotărârea pronunțată, instanța a dispus condamnarea inculpaților D.G.D. și D.G. și pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 (punere în circulație, cu știință, de timbre utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate), respectiv pentru infracțiunea prevăzută de art. 296

1

alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 (producerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal).

În data de 27 februarie 2006, organele de poliție au depistat în trafic, autocamionul CJ....., condus de inculpatul C.A., ocazie cu care au constatat că acesta transporta, în vederea punerii în circulație, băuturi alcoolice produse de SC A., pe care erau aplicate marcaje false.

Prin prisma dispozițiilor legale, în cauză se impunea confiscarea specială a produselor alcoolice ridicate de poliție conform proceselor-verbale menționate, precum și a timbrelor cu regim special aplicate pe respectivele produse.

Pentru aceste motive, în baza art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., s-a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a Sentinței penale nr. 173 din 16 iunie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală, privind pe inculpații D.G.D., D.G., C.B.N. și C.A. și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice, pentru motivele arătate.

Statul Român prin Agenția Națională de Administrate Fiscală a declarat recurs criticând soluția sub aspectul laturii civile.

A susținut recurenta că prejudiciul cauzat bugetului general consolidat al statului este în sumă de 9.088.845 RON, sumă cu care s-a constituit parte civilă.

Inculpații D.G.D. și C.B.N. au criticat sentința pentru nelegalitate, întrucât nu s-a efectuat o expertiză care ar fi fost esențială pentru stabilirea prejudiciului.

Au mai susținut inculpații că s-au încălcat drepturile procesuale și procedurale în faza de urmărire penală, că inculpații au fost asistați de un sigur avocat, deși exista contrarietate de interese,precum și faptul că nu s-a încuviințat efectuate de confruntări, deși au solicitat acest lucru, cauza tratându-se cu superficialitate, fapt ce a condus la stabilirea unor situații care nu corespund adevărului.

Au solicitat inculpații admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Inculpatul D.G. a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru a se efectua o expertiză tehnică și una contabilă, iar în situația în care nu se va accepta această soluție, a solicitat achitarea pentru faptele deduse judecății, întrucât soluția de condamnare este rezultatul unei grave erori de fapt.

Inculpatul C.A. a criticat sentința pentru nelegalitate susținând că a fost condamnat pe nedrept și solicitând achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a), b) și d) C. proc. pen.

A mai susținut inculpatul că instanța fondului nu a arătat în concret faptele săvârșite, iar legea a fost greșit interpretată și aplicată.

Prin Decizia penală nr. 1586 din data de 20 aprilie 2011 (Dosar 8505/2/2008), Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile declarate de DNA și partea civilă ANAF prin D.G.F.P. Cluj, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, la Curtea de Apel București.

II. Al doilea ciclu procesual.

Prin Sentința penală nr. 554 din 22 octombrie 2013, Curtea de Apel București, secția I penală, în baza art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul D.G.D. la 6 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 a condamnat pe inculpatul D.G.D. la 5 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 296

1

alin. (1), lit. b) din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul D.G.D. la 5 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 296

1

alin. (1), lit. h) din Legea nr. 571/2003 a condamnat pe același inculpat la 4 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 290, raportat la art. 31 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe același inculpat la 2 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33, lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) și art. 35 lit. b) C. pen. inculpatul D.G.D. va executa pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

A făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 C. pen., raportat la art. art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 9 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul D.G. la 6 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 a condamnat pe același Inculpat la 5 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 296

1

alin. (1), lit. b) din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe același inculpat la 5 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 296

1

alin. (1), lit. h) din Legea nr. 571/2003 a condamnat pe același inculpat la 4 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33, lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 lit. b) C. pen. inculpatul D.G. va executa pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., după executarea pedepsei principale.

A făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 C. pen., raportat la art. art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 9 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul C.B.N. la 6 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 a condamnat pe același inculpat la 5 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale (art. 65 C. pen.).

În baza art. 26, raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 a condamnat pe același inculpat la 5 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26, raportat la art. 296

1

alin. (1), lit. b) din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 41, alin. (2) C. pen. a condamnat pe același inculpat la 5 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26, raportat la art. 296

1

alin. (1), lit. h) din Legea nr. 571/2003 a condamnat pe același inculpat la 4 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33, lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 lit. b) C. pen. inculpatul C.B.N. va executa pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

A făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 C. pen., raportat la art. art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 26, raportat la art. 9 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 C. pen. a condamnat pe inculpatul C.A. la 4 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26, raportat la art. 296

1

alin. (1), lit. b) din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 41, alin. (2) C. pen. a condamnat pe același inculpat la 4 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33, lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 lit. a) C. pen. inculpatul C.A. va executa pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 C. pen., raportat la art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A obligat pe inculpați în solidar cu partea responsabilă civilmente SC J. IPURL la plata despăgubirilor către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Cluj-Napoca în sumă de 5219.988 RON, plus majorări de întârziere și penalități la data scadenței, plus dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea debitului.

A menținut sechestrele asigurătorii dispuse de procuror în timpul urmăririi penale asupra bunurilor inculpaților, prin Ordonanțele din 16 octombrie 2006 și 3 noiembrie 2006.

În baza art. 348 C. proc. pen. a anulat actele false, respectiv cele 151 de facturi emise de SC „E." SRL Alba Iulia pe numele societăților „R.G.C." și „E.C.".

În baza art. 118 lit. a) și lit. f) C. proc. pen. a dispus confiscarea produselor alcoolice ridicate de organele de poliție și predate Gărzii Financiare - Comisariatul Regional Cluj și a timbrelor aplicate pe respectivele produse.

Pentru a hotărî în acest sens a reținut următoarele:

În derularea activității infracționale s-au remarcat două etape distincte: 1 ianuarie 2003 - 1 martie 2005 când în cadrul societății se produceau - băuturi alcoolice cu autorizarea organului fiscal competent și sub supraveghere fiscală și 1 martie 2005 - 1 martie 2006 după declararea suspendării activității în societate concomitent cu revocarea autorizați ei de antrepozit fiscal.

În prima etapă, activitățile evazioniste au constat în principal în neînregistrarea în parte a aprovizionărilor cu materii prime, producerea de alcool etilic și băuturi alcoolice urmată de valorificarea acestora, fără evidențierea în contabilitate a acestor operațiuni comerciale. Astfel, în cursul anilor 2003, 2004 și 2005, SC A. s-a aprovizionat cu cereale de la societățile N. Satu Mare, C. Satu Mare, F.E. Oradea, C. Cluj, E.V. Blaj precum și de la persoana fizică Ș.N., neevidențiind în parte aceste operațiuni în contabilitatea societății, folosindu-se apoi materia primă în producție, fabricându-se băuturi alcoolice care au fost valorificate, operațiuni care, de asemenea, nu se regăsesc în contabilitatea societății. Cu toate acestea, plățile materiilor prime achiziționate au fost efectuate prin instrumente bancare, societatea recunoscând tranzacțiile respective.

În cea de a doua etapă neînregistrarea în evidențele contabile s-a realizat în totalitate. Aceasta deoarece, începând cu 1 martie 2005 SC A. și-a declarat suspendată activitatea, imediat după această dată intervenind și revocarea autorizației de antrepozit fiscal, măsură dispusă de autoritatea fiscală competentă, ca urmare a nedepunerii garanției prevăzută de Codul Fiscal. Începând cu data revocării autorizați ei, societății îi era interzisă efectuarea oricărei activități de producție sau comercializare de alcool sau de băuturi alcoolice, inclusiv vânzarea produselor aflate pe stoc. Una din măsurile complementare luată de autoritatea fiscală la revocarea autorizației de antrepozit fiscal a constat în sigilarea liniei de îmbuteliere.

Deși, începând cu 1 martie 2005, societatea A. și-a declarat suspendată activitatea (la scurtă vreme fiind declanșată și procedura de lichidare judiciară ca urmare a neplății unor creditori), fabrica era aprovizionată cu materie primă, ambalaje, etichete, iar producția de băutură alcoolică era permanentă, mâna de lucru fiind asigurată "la negru" de un flux continuu de cca 40 - 50 de muncitori. Băutura alcoolică era livrată fără documente, transportul fiind asigurat cu autocamionul societății CI 44 ALP, condus de inculpatul C.A. Întrucât băuturile, odată ajunse la beneficiari, urmau a fi valorificate în diverse locații, majoritatea publice, era necesară marcarea lor cu banderole care să creeze aparenta unei proveniențe legitime. Împrejurarea că banderolele folosite în marcarea băuturilor produse în fabrica A. după februarie 2005 erau false, este confirmată de Imprimeria Națională, ce a expertizat un eșantion din timbrele prelevate de la transportul depistat la 27 februarie 2006.

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, activitățile de producere a alcoolului etilic de fermentație și depozitarea unor astfel de produse accizabile se pot realiza doar în cadrul antrepozitelor fiscale autorizate, după depunerea de către agentul economic a unei garanții financiare și într-un cadru riguros supravegheat de autoritățile fiscale. În vederea exercitării supravegherii, Direcțiile Generale de Finanțe Județene dispun desemnarea unor supraveghetori fiscali din rândul inspectorilor fiscali, persoane prin intermediul cărora activitatea aflată sub autorizarea ca antrepozit fiscal este supravegheată continuu. Antrepozitarul fiscal autorizat are obligația