ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 491/2005

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 22 din 14 septembrie 2004, Curtea de Apel Alba Iulia a respins, ca tardiv, introdusă plângerea formulată de petiționarul R.A. împotriva rezoluției dispuse de procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la 9 martie 2004 în dosarul nr. 43/2004. A obligat petiționarul să plătească statului suma de 1.600.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare. În motivarea sentinței se rețin următoarele: La data de 26 februarie 2004, petiționarul R.A. a depus la Parchetul Curții de Apel Alba Iulia o plângere prin care arată că judecătorul N.M. de la Tribunalul Alba a săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor obligându-l în mod ilegal prin sentința civilă pronunțată la plata sumei de 3.404.000 lei cheltuieli de judecată.

Prin rezoluția din 9 martie 2004, dată de procuror în dosar nr. 43/P/2004 al Parchetului Curții de Apel Alba Iulia, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de N.M., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, faptă prevăzută de art. 246 C. pen., soluție comunicată petiționarului la data de 10 martie 2004. Petiționarul a formulat plângere împotriva acestei rezoluții înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia, la data de 20 mai 2004 (ștampila de expediere 14 mai 2004). Deși la termenul din 7 septembrie 2004, instanța a pus în vedere petiționarului să facă dovada primirii comunicării soluției de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, acesta în mod nejustificat nu a făcut dovada solicitată.

Din borderoul pentru expedierea corespondenței depusă la poștă rezultă că petentului R.A. i-a fost comunicată soluția dată de parchet la data de 10 martie 2004. Declarând recurs împotriva acestei sentințe petentul a solicitat casarea hotărârii atacate ca nelegală și netemeinică. Recursul este nefondat. Astfel, potrivit prevederilor art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată de procuror, persoana vătămată poate face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării.

Având în vedere aceste dispoziții, precum și faptul că rezoluția dată de procuror i-a fost comunicată petiționarului la data de 10 martie 2004 (astfel cum rezultă din borderoul pentru expedierea corespondenței), iar acesta a formulat plângere împotriva rezoluției la Curtea de Apel Alba Iulia, la data de 20 mai 2004, depășind termenul de 20 de zile stabilit de lege, rezultă că instanța de fond, a respins în mod nejustificat, ca tardiv introdusă, plângerea formulată de petiționar. Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul, obligând petiționarul să plătească suma de 500.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul R.A. împotriva sentinței penale nr. 22 din 14 septembrie 2004 a Curții de Apel Alba Iulia. Obligă petiționarul să plătească suma de 500.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 21 ianuarie 2005.