ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 927/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la

22 ianuarie 2003, reclamanta SC E. SRL Covasna a chemat în judecată, Ministerul

Finanțelor Publice - Comisia pentru Autorizarea Agenților Economici Producători

și Inspectori de Alcool Etilic Rafinat, solicitând anularea deciziei emisă de

aceasta, cu nr. 463/2002, prin care i s-a respins autorizarea comercializării

de băuturi alcoolice, precum și obligarea pârâtei să-i elibereze o astfel de

autorizație.

În motivarea cererii sale,

reclamanta a susținut că refuzul pârâtei nu este justificat.

Prin sentința civilă nr. 198/F

din 23 septembrie 2003, Curtea de Apel Brașov a admis acțiunea, a anulat

decizia contestată și a obligat pârâta să elibereze reclamantei, autorizația de

producție și comercializare de băuturi alcoolice.

S-a reținut pentru aceasta,

că reclamanta a făcut dovada că a achiziționat cu forme legale, o instalație de

îmbuteliere de la o altă societate atestată fiscal.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, Direcția Generală a Finanțelor Publice Covasna, în nume

propriu și în numele Ministerului Finanțelor Publice.

Recurenta a susținut că

instanța nu a analizat temeinic dispozițiile art. 38 lit. d) și e) din Legea nr.

521/2002, în sensul că societatea de la care s-a achiziționat linia industrială,

nu a putut fi verificată sub aspectul existenței vreunei datorii la buget și

nici al dobândirii cu forme legale a liniei industriale.

Recursul este fondat și

urmează a fi admis pentru următoarele considerente:

În conformitate cu

dispozițiile art. 38 lit. d) din Legea nr. 521/2002 privind regimul de

supraveghere și autorizare a producției, importului și circulației unor produse

supuse accizelor, „agenții economici nu vor fi autorizați, în situația în care

instalația de producere a alcoolului, a distilatelor sau a băuturilor alcoolice

distilate, provine direct sau indirect de la agenți economici care

înregistrează datorii fiscale restante, respectiv accize”.

Art. 38 lit. e) din același

act normativ, interzice autorizarea, în situația în care „instalația de

producere a alcoolului, a distilatelor sau a băuturilor alcoolice distilate

provine de la agenți economici care nu pot fi identificați și verificați de

organele de control”.

Or, în cauză comisarii

Gărzii Financiare, secția Covasna, au constatat că reclamanta a dobândit o

linie de îmbuteliere semiautomată de la SC T.P. SRL, societate care la rândul său, a achiziționat-o pe componente, de la diverse persoane fizice, rămase

neidentificate și fără a putea produce nici un document justificativ.

Mai mult, acțiunile SC T.P.

SRL au fost cesionate unui cetățean maghiar, înainte de a putea fi verificată

de organele de control, sub aspectul existenței vreunei datorii către buget.

În atare situație și în

conformitate cu dispozițiile legale menționate, în mod justificat s-a refuzat

reclamantei, emiterea autorizației solicitate.

Existența facturii de

achiziționare a instalației, în condițiile în care organele de control au

demonstrat modalitățile ilegale de procurare a acesteia, de către SC T.P. SRL

și în absența unor dovezi care să infirme aceste constatări, greșit a fost

reținută de Curtea de Apel Brașov, ca dovadă a îndeplinirii cerințelor art. 38

din Legea nr. 521/2002.

Tot astfel și certificatul

de atestare fiscală, emis în favoarea SC T.P. SRL, după încheierea tranzacției

și care nu poate avea valoare probantă, în condițiile în care, existența sau

inexistența unor datorii la buget trebuia raportată numai față de acest moment.

Astfel fiind, urmează a se

aprecia că soluția Curții de Apel Brașov este nelegală și netemeinică, anularea

dispozițiilor Legii nr. 463/2002, nefiind susținută de probe certe care să

infirme constatările organelor de control.

Văzând dispozițiile art. 213

C. proc. civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Direcția Generală a Finanțelor Publice Covasna, în nume propriu și în numele

Ministerului Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr. 198/F din 23

februarie 2003, a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios

administrativ.

Casează sentința atacată și

pe fond, respinge acțiunea formulată de SC E. SRL Valea Crișului.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 15 februarie 2005.