ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2143/2003

S-a luat în examinare recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva sentinței civile nr.15992 din 21 septemb rie 2000 a Judecătoriei Sectorului 1 București, precum și împotriva deciziei nr.889 din 25 mai 2001 a Tribunalului București – secția a V-a civilă. La apelul nominal s-a prezentat: intimata contestatoare S.C. „A.I. E.” S.R.L. București, prin U.I., administrator, lipsind intimata Garda Financiară Centrală. Intimata Garda Financiară Centrală a formulat întâmpinare în cauză, prin care a solicitat respingerea recursului în anulare pentru motivele anume indicate. Intimata contestatoare a formulat – în scris – răspuns la întâmpinare: Neexistînd cereri prealabile, instanța constată că pricina este în stare de judecată și dă cuvântul părții prezente și reprezentantei Ministerului Public cu privire la recursul în anulare.

Reprezentanta Ministerului Public susține recursul în anulare. Reprezentantul intimatei contestatoare S.C. „A.I.E.” S.R.L. București solicită admiterea recursului în anulare. CURTEA, Asupra recursului în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr.15992 din 21.09.2000 a Judecătoriei Sectorului 1 București a fost respinsă plângerea formulată de S.C. „A.I.E.” S.R.L. împotriva procesului-verbal de constatare și soluționare a contravențiilor întocmit la 23.03.2000 de Garda Financiară Centrală, cu motivarea că cea în cauză a comercializat băuturi alcoolice fără a deține autorizație emisă de Ministerul Finanțelor, conform art.34 din O.G. nr.27/2000, fapta constituind contravenția prevăzută de art.1 lit.a din Legea nr.12/1990.

Totodată s-a reținut că autorizația de comercializare nr.3252 din 1.02.1999, deținută de petentă a expirat la 14.02.2000, astfel încât aceasta nu putea beneficia de dispozițiile tranzitorii prev. de O.U.G. nr.27/2000, intrate în vigoare la 15.02.2000. Recursul declarat de S.C. „A.I.E.” S.R.L. împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia nr.889 din 25.05.2001 a Tribunalului București – secția a V-a civilă. Considerând că aceste hotărâri au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond, conform art.330 pct.2 C.proc.civ., Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat recursul de față, prin care solicită casarea lor și admiterea plângerii.

Se susține că în raport de dispozițiile tranzitorii prevăzute de art.59 din O.G. nr.27/2000, la data efectuării controlului respectiv 23.03.2000, societatea petentă era în legalitate, întrucât autorizația de comercializare nr.9252 din 15.02.1999 era valabilă timp de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe, astfel că nu se face vinovată de săvârșirea contravenției prevăzută de art.1 lit.a din Legea nr.12/1990. Recursul în anulare este întemeiat, urmând a fi admis în sensul solicitat. Instanțele au respins plângerea formulată de S.C. „A.I.E.” S.R.L. ca neîntemeiată, având în vedrere că la data de 22.03.2000 Garda Financiară Centrală a constatat că cea în cauză a comercializat la data de 6.03.2000 și 17.03.2000 cantitatea de 30.628 l. alcool etilic rafinat către S.C.

„Z.” S.A., fără a avea autorizație de comercializare emisă de Ministerul Finanțelor, conform art.34 din O.U.G. nr.27/2000, ceea ce constituie contravenție conform art.1 lit.a din Legea nr.12/1990. A fost înlăturată susținerea petentei asupra valabilității autorizației de comercializare nr.3252 din 15.02.1999 emisă de organele competente în temeiul O.G. nr.50/1998, reținându-se că valabilitatea acesteia a încetat la 11.02.2000, iar O.G. nr.27/2000 a intrat în vigoare la 15.02.2000. Nu s-a examinat și nu s-a dat eficiență art.59 din O.G. nr.27 din 30 ianuarie 2000, în vigoare așa cum s-a arătat de la 15.02.2000, potrivit căreia pentru anul 2000 termenul maxim pentru obținerea autorizațiilor anulae de comercializare este de 60 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, termen până la care se poate desfășura activitatea în baza autorizațiilor eliberate anterior.

Dealtfel și Ministerul Finanțelor a atestat prin adresa nr.3161 din 10.04.2000 (fila 78 – dosar recurs) că autorizația de comercializare deținută de petentă, își menține valabilitatea, conform dispozițiilor legale redate mai sus. Așa fiind, se constată că instanțele au hotărât greșit că la data efectuării controlului nu exista autorizație valabilă de comercializare, astfel că fără temei s-a respins plângerea formulată. Dealtfel probele administrate fac deplina dovadă că firma controlată și-a respectat toate obligațiile de plată a taxrelor și impozitelor către stat, achitând și în martie 2000 T.V.A. aferentă mărfurilor comercializate la 6.03.2000 și 17.03.2000.

Soluția de menținere în întregime a procesului-verbal de contravenție este greșită și pentru că s-a menținut măsura confiscării sumei de 1.469.519.495 lei în baza art.6 alin.1 din Legea nr.12/1990, deși această valoare nu era obținută în totalitate ca urmare a comercializării nelegale, constituind deci obiectul contravenției, ea incluzînd prețul produsului, ambalarea, transportul, taxele și impozitele aferente. Față de cele arătate, urmează a se admite recursul în anulare de față conform art.314 C.proc.civ. și a se casa hotărârile atacate, iar pe fond a se admite plângerea și a se anula procesul verbal de contravenție, ce formează obiectul cauzei de față. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție. Casează sentința civilă nr.15992 din 21 septembrie 2000 a Judecătoriei Sectorului 1 București și decizia nr.889 din 25 mai 2001 a Tribunalului București – secția a V-a civilă. În fond, admite plângerea formulată de contestatoarea S.C. „A.I.E.” S.R.L. București împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria B nr.0141583/23 martie 2000, emis de Garda Financiară Centrală, pe care îl anulează. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 26 mai 2003.