ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2422/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 5 ianuarie 2004, reclamantul H.W. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Sălaj, anularea hotărârii nr. 3925 din 15 septembrie 2003, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002. În motivare, reclamantul a arătat că pârâta i-a respins în mod nejustificat cererea de acordare a drepturilor legale compensatorii, deși a dovedit că a efectuat stagiul militar în condițiile prevăzute de Legea nr. 309/2002. Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a apreciat că în raport cu dispozițiile art. 5 C. proc.

civ. și ale art. 6 din Legea nr. 29/1990, precum și cu împrejurarea că și reclamantul și pârâta au domiciliul/sediul în județul Sălaj, nu are competența teritorială de a judeca pricina. Din aceste motive, prin sentința civilă nr. 451 din 8 martie 2004, a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Cluj. Judecând litigiul în fond, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 803 din 10 iunie 2004, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat pârâta să-i recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 13 decembrie 1953 - 12 ianuarie 1955, începând cu data de 1 octombrie 2002. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că prin copia livretului militar, depusă de reclamant, în sprijinul cererii sale, acesta a dovedit că în perioada 13 decembrie 1953 - 15 octombrie 1957, a prestat muncă în cadrul unităților de muncă U.M.

0301 și U.M. 04560, ceea ce denotă că întrunește condițiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 309/2002, respectivele unități neputând fi excluse din categoria detașamentelor de muncă ale Direcției Generale a Serviciului Muncii. Împotriva sentinței a declarat recurs, în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii Sălaj, susținând, în esență, că soluția de admitere a acțiunii este greșită, întrucât U.M. 0301 și U.M. 04560, unde a efectuat stagiul militar, reclamantul, nu au făcut parte din detașamentele de muncă ale Direcției Generale a Serviciului Muncii, așa cum prevede Legea nr. 309/2002. Recursul este fondat. Într-adevăr, de prevederile Legii nr. 309/2002 beneficiază numai persoanele care au efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961. În cauză, din copia livretului militar al reclamantului, rezultă că acesta a efectuat stagiul militar, ca fochist, în cadrul U.M.

0301 și U.M. 04560, fiind lăsat la vatră în categoria I, a soldaților instruiți. Or, întrucât U.M. 0301 și U.M. 04560 nu au făcut parte din cadrul fostelor detașamente de muncă ale Direcției Generale a Serviciului Muncii, nefăcându-se nici un fel de probațiune în acest sens, prima instanță le-a considerat fără nici un temei, ca fiind unități de muncă. Neexistând justificare pentru admiterea acțiunii față de probele administrate și prevederile legale incidente, instanța fondului a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică, motiv pentru care, în considerarea prevederilor art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ., Curtea va admite recursul, va modifica sentința atacată și, în fond, va respinge acțiunea reclamantului, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii Sălaj împotriva sentinței civile nr. 803 din 10 iunie 2004, a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ. Modifică sentința atacată și, în fond, respinge acțiunea formulată de reclamantul H.W., ca neîntemeiată. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 aprilie 2005.