ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2408/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2408/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la
data de 24 septembrie 2003, reclamanta Comuna Coșereni, prin Primar, a
solicitat anularea art. VIII din H.G. nr. 700/2003.
În motivarea acțiunii s-a
arătat că prin dispozițiile art. VIII din H.G. nr. 700/2003, s-a abrogat
poziția nr. 16 din Anexa nr. 24 a H.G. nr. 1353/2001, încălcându-se dreptul de
proprietate publică al comunei, asupra lacului Comana, dreptul comunei de a
stabili, prin Consiliul local, care bunuri din proprietatea sa sunt de interes
public, nesocotindu-se prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998.
Ministerul Administrației și
Internelor a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului Guvernul
României.
Prin sentința civilă nr. 52/2004,
a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, acțiunea a fost
respinsă ca neîntemeiată, iar cererea de intervenție s-a constatat că este nulă,
deoarece a fost formulată de Direcția Generală de Reglementări Juridice și
Contencios din cadrul ministerului și a fost semnată de către Directorul
general al direcției, fără a se face dovada împuternicirii din partea
ministrului.
Instanța a reținut în esență
că reclamanta nu a probat că este proprietara lacului Comana, iar inventarul
depus la dosar nu a fost întocmit conform art. 21 din Legea nr. 213/1998.
Împotriva acestei sentințe
au declarat recurs în termen, reclamanta și intervenientul.
În motivarea recursului
reclamantei s-a arătat că instanța a încălcat dispozițiile art. 10 alin. (1)
din Legea nr. 29/1990, deoarece nu a solicitat actele care au stat la baza
emiterii hotărârii de guvern și nu a citat A.G.V.P.S., care formulase plângere
împotriva poziției 16 din Anexa nr. 24 a H.G. nr. 1353/2001, plângere depusă
tardiv; că lacul Comana este proprietatea reclamantei, conform hotărârii nr. 1/1994
a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor de pe lângă Prefectura județului Ialomița și conform sentinței
civile nr. 547/1994, irevocabilă, a Curții de Apel București, secția de
contencios administrativ; că instanța nu a avut în vedere inventarul bunurilor
care aparțin domeniului public al comunei, hotărârea nr. 12/2001 a Consiliului Local
al comunei Coșereni, prin care a fost însușit acest inventar; că nu au fost
avute în vedere dispozițiile art. 3 pct. 4 din Legea nr. 213/1998 și art. III pct.
3 din anexa la lege și nici dispozițiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998,
respectate de reclamantă; că actul administrativ nu putea fi revocat după ce a
fost pus în executare.
În motivarea recursului formulat de
Ministerul Administrației și Internelor, reprezentat prin Direcția Generală de
Reglementări Juridice și Contencios, s-a arătat că prin Instrucțiunile
ministrului de interne nr. 444/1995, art. 8 alin. (1) lit. g), Direcția
Generală de Reglementări Juridice și Contencios, pe baza împuternicirii
ministrului, reprezintă și apără interesele ministerului în fața instanțelor
judecătorești și exercită căile de atac.
Recurentul-intervenient nu a timbrat
recursul, deși a fost legal citat în acest sens.
Pe cale de consecință, în baza art. 20
alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G. nr. 32/1995, recursul
intervenientului va fi anulat ca netimbrat.
Verificând cauza, în funcție de
motivarea recursului reclamantei, formulat în lumina dispozițiilor art. 304
1
C. proc. civ., Curtea constată că este fondat.
Din probele administrate în cauză
rezultă că prin H.G. nr. 1353/2001, conform art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998,
s-a atestat apartenența la domeniul public al județului Ialomița, precum și al
municipiilor, orașelor și comunelor din județul Ialomița, a bunurilor cuprinse
în Anexele nr. 1 - 54. Anexa nr. 24 cuprinde inventarul bunurilor care aparțin
domeniului public al comunei Coșereni, iar la poziția nr. 16 figurează lacul
Comana, aflat în proprietatea comunei, ca urmare a hotărârii nr. 1 din 29
martie 1994, a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate
privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura județului Ialomița.
Prin hotărârea nr. 12/2001, a
Consiliului Local al comunei Coșereni s-a însușit inventarul bunurilor care
alcătuiesc domeniul public al comunei și s-a dispus înaintarea lui, Consiliului
Județean Ialomița, acest inventar fiind avut în vedere de H.G. nr. 1353/2001,
în conformitate cu art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998.
Prin art. VIII din H.G. nr. 700/2003
s-a dispus abrogarea poziției nr. 16 din Anexa nr. 24 la H.G. nr. 1353/2001.
Dispoziția respectivă, atacată în
prezenta cauză, este nelegală.
Potrivit dispozițiilor art. 3 alin.
(4) din Legea nr. 213/1998, domeniul public al comunelor, orașelor și
municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct. III din anexă și din
alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare prin hotărâre
a consiliului local, dacă nu sunt declarate prin lege, bunuri de uz sau de
interes public național ori județean.
Art. III pct. 3 din anexa la Legea nr. 213/1998, precizează că domeniul public local al comunelor, orașelor și
municipiilor este alcătuit din lacurile și plajele care nu sunt declarate de
interes public național sau județean.
Cum Lacul Comana nu a fost declarat
prin lege, bun de interes public național ori județean, în mod corect acesta a
fost cuprins în inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunei
Coșereni, conform hotărârii nr. 12/2001, a Consiliului Local al comunei
Coșereni și a fost apoi atestat ca atare, prin H.G. nr. 1353/2001, cu
respectarea dispozițiilor Legii nr. 213/1998.
Revocarea acestei atestări (noțiunea
de „abrogare” nefiind potrivită în situația revenirii autorității, asupra unor
dispoziții dintr-un act administrativ de autoritate), prin art. VIII din H.G. nr.
700/2003, nu este justificată. Invocarea de către intimatul-pârât, prin
întâmpinările depuse, a faptului că lacul ar fi o amenajare piscicolă executată
din fonduri proprii ale unei persoane juridice private, nu poate fi primită.
Persoana juridică privată nemulțumită de prevederile pct. 16 din Anexa nr. 24 a
H.G. nr. 1353/2001, avea la îndemână căi legale judiciare pentru revendicarea
bunului pretins.
H.G. nr. 1353/2001, de atestare a
domeniului public local, adoptată în condițiile Legii nr. 213/1998,
consfințește regimul juridic al bunurilor imobile, inclusiv al celui în
discuție, Lacul Comana, ca aparținând domeniului public al comunei Coșereni.
Dovada dreptului de proprietate al comunei Coșereni asupra imobilului,, o
reprezintă hotărârea nr. 1/1994, a Comisiei județene pentru stabilirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor a județului Ialomița, act validat
prin sentința civilă nr. 557/1994, a Curții de Apel București, secția de
contencios administrativ. Conform dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 213/1998,
Consiliul Local a hotărât ca bunul imobil să facă parte din domeniul public al
comunei și prin hotărârea nr. 12/2001, aceeași autoritate deliberativă, în
conformitate cu art. 21 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, și-a însușit
inventarul întocmit de Comisia specială, constituită potrivit alin. (1) al
aceluiași articol din lege.
În concluzie, constatând că Lacul
Comana aparține domeniului public al comunei Coșereni, în mod greșit a fost
scos din acest domeniu, prin art. VIII din H.G. nr. 700/2003.
Pe cale de consecință, recursul
comunei Coșereni va fi admis, sentința se va modifica, acțiunea va fi admisă și
se va dispune anularea actului atacat, fiind întrunite cerințele art. 1 din
Legea nr. 29/1990. Celelalte dispoziții ale sentinței vor fi menținute,
întrucât recursul intervenientului se va anula ca netimbrat.
În baza art. 274 C. proc. civ.,
pârâtul-intimat Guvernul României va fi obligat să plătească reclamantei-recurente,
cheltuieli de judecată reprezentând taxele de timbru la fond și în recurs,
conform dovezilor existente la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
reclamata comuna Coșereni, prin Primar, împotriva sentinței civile nr. 52 din
19 ianuarie 2004, a Curții de Apel București, secția de contencios
administrativ.
Modifică sentința atacată
și, în fond, admite acțiunea formulată de reclamata comuna Coșereni, prin Primar.
Anulează art. VIII din H.G. nr.
700/2003.
Menține celelalte dispoziții
ale sentinței.
Anulează recursul declarat
de intervenientul Ministerul Administrației și Internelor, ca netimbrat.
Obligă pârâtul să plătească
recurentei-reclamante, 55.000 lei cheltuieli de judecată.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 12 aprilie 2005.