ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 302/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 19 mai 2004, condamnatul H.V. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 13 ani închisoare, aplicată acestuia prin sentința penală nr. 110 din 19 februarie 2002 a Tribunalului București, secția penală, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 174 și art. 175 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 C. pen. Invocând dispozițiile art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., condamnatul a invocat starea financiară precară a familiei sale. În cauză a fost efectuată o anchetă socială la domiciliul familiei acestuia. Prin sentința penală nr. 1178 din 21 septembrie 2004, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins cererea, ca neîntemeiată, cu motivarea că concluziile anchetei sociale nu confirmă îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 453 lit. c) C. pen.

Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 760 din 20 octombrie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat împotriva hotărârii instanței de executare, apreciem că prima instanță a reținut judicios, în concordanță cu probatoriul administrat în cauză, că nu sunt îndeplinite condițiile art. 453 lit. c) C. proc. pen., situația materială dificilă a familiei condamnatului nefiind determinată de încarcerare și de executarea pedepsei, iar această situație nici nu ar putea fi înlăturată în cele maximum 3 luni pentru care s-ar putea acorda întreruperea pedepsei. Împotriva acestei din urmă hotărâri, condamnatul H.V. a declarat recurs. Acesta a susținut, că, chiar dacă membrii familiei se opun admiterii cererii, întreruperea executării pedepsei îi este necesară și pentru revizuirea capacității sale de muncă și pensionarea pentru motive de boală.

Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Instanțele au stabilit corect cu privire la neîndeplinirea condițiilor art. 455, cu referire la art. 453 lit. c) C. proc. pen. Starea materială a familiei, constatată prin ancheta socială, are caracter de anterioritate în raport cu aplicarea pedepsei. Totodată, acesteia îi lipsește legătura de cauzalitate și posibilitatea înlăturării acestei stări, în raport de aceeași dată. În fine, cererea formulată pentru prima dată în recurs nu poate constitui temei al admiterii cererii de întrerupere a executării pedepsei, în raport de dispozițiile Legii nr. 19/2000. În consecință, pentru considerentele ce preced, Curtea va respinge recursul, ca nefondat, conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. Totodată, în baza art. 192 alin. (2) din același cod, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul H.V. împotriva deciziei penale nr. 760 din 20 octombrie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 14 ianuarie 2005.