ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3100/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Tribunalului Constanța și înregistrată sub nr. 1707/2004, condamnatul C.T. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 16 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 256/P/1998 a Tribunalului Bacău. În motivarea cererii, condamnatul a arătat că situația materială a familiei este grea, mama sa este bolnavă, iar pensia pe care aceasta o primește nu este suficientă pentru a-și asigura existența, iar casa în care aceasta locuiește se află într-o avansată stare de degradare, fiind necesară prezența sa pentru a face reparațiile ce se impun.

În cauză, s-a dispus efectuarea unei anchete sociale care, în urma verificărilor făcute, a constatat că mama inculpatului, în vârstă de 65 ani, este pensionară, beneficiind de o pensie lunară de 2.000.000 lei, locuiește singură într-o casă, modest mobilată și că, pentru a-și completa veniturile, lucrează o suprafață de un ha teren arabil, pe care îl are în folosință de la părinți. În cuprinsul aceleiași anchete, s-a făcut și precizarea că, în localitate, condamnatul este cunoscut ca o persoană violentă și constituie un real pericol atât pentru familia sa cât și pentru comunitate. Tribunalul Constanța, prin sentința penală nr. 581 din 15 septembrie 2004, a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul C.T.

cu motivarea că, în speță, nu s-a dovedit existența unor împrejurări speciale care să producă consecințe pentru familia acestuia, așa cum o cer dispozițiile art. 455, coroborat cu art. 453 lit. c) C. proc. pen. S-a mai arătat că acest lucru nu se impune și pentru faptul că așa cum rezultă din relațiile primite, condamnatul prezintă un real pericol pentru mama și sora sa, cărora le trimite numeroase amenințări din penitenciar. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul C.T. solicitând a se constata că susținerile sale, în sensul necesității efectuării de reparații urgente la casa părintească, sunt reale și impune prezența sa pentru a înlătura producerea unor consecințe mai grave.

Curtea de Apel Constanța, prin decizia penală nr. 9/ P din 29 martie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat, cu motivarea că din relațiile conținute în raportul de anchetă socială, nu rezultă cele susținute de acesta că, dimpotrivă, mama sa realizează venituri atât din pensie cât și din activități suplimentare, iar casa, deși este veche, nu există pericolul de a se surpa. Decizia Curții de apel a fost atacată cu recurs de către condamnatul C.T., pe care a criticat-o pentru aceleași motive invocate și la judecata în apel și anume necesitatea prezenței sale în mijlocul familiei pentru a rezolva problema casei de locuit care se află într-o stare avansată de degradare și care necesită reparații urgente pentru a nu se dărâma.

Recursul declarat de condamnatul C.T. este nefondat. Analizând actele și lucrările de la dosar se constată că în mod justificat prima instanță i-a respins cererea condamnatului de întrerupere a executării pedepsei pe considerentul că motivele invocate nu dovedesc existența unor împrejurări speciale de natură a produce consecințe grave pentru familia sa, aceste susțineri fiind infirmate de constatările anchetei sociale efectuată în cauză. În aceste condiții, Curtea de apel, respingând apelul declarat de condamnat, a pronunțat o decizie care nu poate fi supusă vreunei critici de nelegalitate sau netemeinicie. În consecință, neexistând situații ori împrejurări noi față de cele avute în vedere de instanțele de fond și apel la judecata cererii, urmează a se constata că recursul declarat de condamnatul C.T.

este nefondat și a fi respins ca atare, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul C.T. împotriva deciziei penale nr. 91 din 29 martie 2005 a Curții de Apel Constanța. Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 mai 2005.