ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3100/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată

Tribunalului Constanța și înregistrată sub nr. 1707/2004, condamnatul C.T. a

solicitat întreruperea executării pedepsei de 16 ani închisoare, aplicată prin

sentința penală nr. 256/P/1998 a Tribunalului Bacău.

În motivarea cererii,

condamnatul a arătat că situația materială a familiei este grea, mama sa este

bolnavă, iar pensia pe care aceasta o primește nu este suficientă pentru a-și

asigura existența, iar casa în care aceasta locuiește se află într-o avansată

stare de degradare, fiind necesară prezența sa pentru a face reparațiile ce se

impun.

În cauză, s-a dispus

efectuarea unei anchete sociale care, în urma verificărilor făcute, a constatat

că mama inculpatului, în vârstă de 65 ani, este pensionară, beneficiind de o

pensie lunară de 2.000.000 lei, locuiește singură într-o casă, modest mobilată

și că, pentru a-și completa veniturile, lucrează o suprafață de un ha teren

arabil, pe care îl are în folosință de la părinți.

În cuprinsul aceleiași

anchete, s-a făcut și precizarea că, în localitate, condamnatul este cunoscut

ca o persoană violentă și constituie un real pericol atât pentru familia sa cât

și pentru comunitate.

Tribunalul Constanța, prin

sentința penală nr. 581 din 15 septembrie 2004, a respins, ca nefondată,

cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul C.T. cu

motivarea că, în speță, nu s-a dovedit existența unor împrejurări speciale care

să producă consecințe pentru familia acestuia, așa cum o cer dispozițiile art.

455, coroborat cu art. 453 lit. c) C. proc. pen.

S-a mai arătat că acest

lucru nu se impune și pentru faptul că așa cum rezultă din relațiile primite,

condamnatul prezintă un real pericol pentru mama și sora sa, cărora le trimite

numeroase amenințări din penitenciar.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel condamnatul C.T. solicitând a se constata că susținerile sale, în

sensul necesității efectuării de reparații urgente la casa părintească, sunt

reale și impune prezența sa pentru a înlătura producerea unor consecințe mai

grave.

Curtea de Apel Constanța,

prin decizia penală nr. 9/ P din 29 martie 2005, a respins, ca nefondat, apelul

declarat de condamnat, cu motivarea că din relațiile conținute în raportul de

anchetă socială, nu rezultă cele susținute de acesta că, dimpotrivă, mama sa

realizează venituri atât din pensie cât și din activități suplimentare, iar

casa, deși este veche, nu există pericolul de a se surpa.

Decizia Curții de apel a

fost atacată cu recurs de către condamnatul C.T., pe care a criticat-o pentru

aceleași motive invocate și la judecata în apel și anume necesitatea prezenței

sale în mijlocul familiei pentru a rezolva problema casei de locuit care se

află într-o stare avansată de degradare și care necesită reparații urgente

pentru a nu se dărâma.

Recursul declarat de

condamnatul C.T. este nefondat.

Analizând actele și

lucrările de la dosar se constată că în mod justificat prima instanță i-a

respins cererea condamnatului de întrerupere a executării pedepsei pe

considerentul că motivele invocate nu dovedesc existența unor împrejurări

speciale de natură a produce consecințe grave pentru familia sa, aceste

susțineri fiind infirmate de constatările anchetei sociale efectuată în cauză.

În aceste condiții, Curtea

de apel, respingând apelul declarat de condamnat, a pronunțat o decizie care nu

poate fi supusă vreunei critici de nelegalitate sau netemeinicie.

În consecință, neexistând

situații ori împrejurări noi față de cele avute în vedere de instanțele de fond

și apel la judecata cererii, urmează a se constata că recursul declarat de

condamnatul C.T. este nefondat și a fi respins ca atare, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a se dispune potrivit dispozitivului prezentei

decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de condamnatul C.T. împotriva deciziei penale nr. 91 din 29

martie 2005 a Curții de Apel Constanța.

Obligă pe recurent la plata

sumei de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care,

suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu,

se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 17 mai 2005.