ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2126/2011

Asupra

recursului de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul

pentru Minori și Familie Brașov, prin sentința penală nr. 103 S din 24

septembrie 2010, în baza disp. art. 197 alin. (1) și (3) C. pen. a condamnat pe

inculpatul B.G., la 10 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a

interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a și lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și a art. 64 alin.

(1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza disp. art. 350 C. proc. pen. s-a

menținut, față de inculpat, măsura obligării de a nu părăsi localitatea de

domiciliu, respectiv Mun. Brașov, astfel cum a fost dispusă prin decizia nr. 826/R

din 14 decembrie 2009 a Curții de Apel Brașov.

Pe latură civilă, în baza art. 346 C. proc.

pen. cu referire la art. 998, art. 999 C. civ. s-a admis acțiunea civilă formulată

și inculpatul a fost obligat la plata sumei de 100.000 lei cu titlu de daune

morale către partea civilă minoră U.M.N.

Pentru a pronunța sentința, instanța a

reținut următoarele:

Minora de 14 ani U.M.N., în după amiaza zilei

de 10 iulie 2009, după ce a obținut acordul mamei sale, aflându-se în compania

prietenei ei Z.A.M., la propunerea inculpatului B.G., cunoscut de ea și pentru

că părinții lui erau nașii ei, a acceptat cererea acestuia ca împreună cu

prietena amintită și cu I.R.O., să petreacă în locuința lui, aici ei jucând

cărți și vizionând programul de televizor, iar după ora 23.00, când băiatul a

adus 3 litri de vin, au băut, consumul de alcool având loc la cererea ei.

Inculpatul, aflat și el în stare de

ebrietate, la un moment dar, după ce a mângâiat-o și i-a adresat avansuri, deși

minora a dorit să plece împreună cu ceilalți doi, a reținut-o în locuință și a

violat-o. Dimineața, minora a fost văzută de tatăl și sora inculpatului,

aceștia relatând că era aproape dezbrăcată, părea anormală, a dormit, luarea ei

de acolo având loc la cererea lor adresată mamei fetei.

Raportul de constatare tehnico-științifică

nr. 342936 din 10 septembrie 2009 a reținut evidențierea de profiluri genetice

ADN ale părții vătămate și ale inculpatului.

Raportul de expertiză medico-legală datat 13

iulie 2009 a confirmat deflorare recentă și fisură vaginală ce puteau data din

10/11 iulie 2009, consecința unui raport sexual forțat vaginal, acest aspect

fiind reținut și în raportul de evaluare psihologică a minorei.

Împotriva sentinței au declarat apeluri

Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpatul.

Parchetul și-a motivat apelul pe netemeinicia

pedepsei aplicată inculpatului, precum și pe greșita neaplicare a pedepsei

complementare a interzicerii exercitării și a drepturilor prev. de art. 64 lit.

d) și e) C. pen., respectiv dreptul de a fi curator sau tutore.

În apel, inculpatul a criticat sentința pe

greșita sa condamnare, sens în care a susținut că raportul sexual cu minora s-a

realizat cu acordul acesteia, astfel impunându-se achitarea sa în temeiul disp.

art. 10 lit. d) C. proc. pen., cum și pe greșita încadrare juridică a faptei,

aceasta fiind infracțiunea de raport sexual cu un minor, prev. de art. 198 C.

pen.

Curtea de Apel Brașov, prin decizia penală

nr. 30 Ap din 8 februarie 2011, a admis apelul formulat de parchet, a

desființat sentința sub aspectul întinderii pedepsei complementare și în baza

disp. art. 65 alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului și pedeapsa

complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. d)

și e) C. pen. pe aceeași durată, respectiv 5 ani.

Apelul inculpatului a fost respins ca

nefondat.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.

Împotriva deciziei instanței de apel, a

declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, cazul de casare

invocat fiind cel prev. de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.,

respectiv s-a aplicat inculpatului pedeapsă greșit individualizată în raport cu

prevederile art. 72 C. pen.

Recursul declarat de parchet nu este fondat.

Potrivit disp. art. 72 C. pen., text de lege

care stabilește criteriile generale de individualizare a pedepsei, la aplicarea

acesteia se ține seama de limitele de pedeapsă prevăzute de textul

incriminator, de gradul de pericol social al faptei, de împrejurările în care

aceasta a fost săvârșită, precum și de persoana infractorului.

În cauză, raportând aceste criterii la modul

în care instanțele au individualizat pedeapsa, se reține că textul art. 197

alin. (3) C. pen. prevede pedeapsa cu închisoare de la 10 la 25 de ani, astfel

că orientându-se la acest cuantum, 10 ani, s-au avut în vedere și împrejurările

comiterii faptei, respectiv starea de beție în care se aflau atât inculpatul

cât și partea vătămată minoră, această stare a fost voluntară inclusiv în ce

privește pe minoră, fapta s-a realizat fără ca inculpatul să agreseze fizic

minora, iar persoana lui a fost caracterizată atât de familie cât și de

responsabilul locului de muncă, ca fiind neviolentă, cu un comportament adecvat

mediului din care provenea (familie cu 5 copii, în relații de concubinaj),

antecedentele penale decurgând dintr-o faptă de furt din perioada minoratului,

dar nesancționată pe motiv de lipsă a capacității de anticipare a consecințelor

acțiunii lui (avea vârsta de 15 ani la data săvârșirii). Totodată, referatul de

evaluare existent la filele 72-74 dosar Tribunalul Brașov evidențiază că

inculpatul prezintă risc scăzut de a mai comite fapte penale, iar în ce-l

privește nu s-au reținut circumstanțe atenuante sau agravante.

În același timp, dispunerea executării

pedepsei prin privare de libertate va constitui și realizarea scopului

pedepsei, astfel cum este stipulat în art. 52 C. pen.

Ca atare, recursul declarat de Parchetul de

pe lângă Curtea de Apel Brașov nefiind fondat, în conformitate cu disp. art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.

Potrivit disp. art. 192 alin. (3), cu

referire la art. 189 alin. (1) același cod, cheltuielile judiciare rămân în

sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva deciziei penale nr. 30/Ap

din 08 februarie 2011 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu

minori, privind pe inculpatul B.G.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu,

în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 24 mai

2011.