ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1648/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 581 din

10 noiembrie 2003, Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis cererea de ordonanță președințială formulată de

reclamanta SC F.S. SA și în consecință, a suspendat provizoriu executarea

deciziei civile nr. 476 din 30 septembrie 2003, pronunțată de aceeași instanță,

până la soluționarea cererii de suspendare din cadrul contestației în anulare,

ce face obiectul dosarului nr. 8274/CA/2003.

Instanța a reținut că

soluția respectivă se impune în raport cu înscrisurile prezentate de

reclamantă, care confirmă, atât urgența măsurii, cât și temeinicia ei, sub

aspectul prejudiciului ce s-ar putea crea societății comerciale .

În drept au fost invocate

dispozițiile art. 403 alin. ultim C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri

a declarat recurs, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului

Arad.

Recurenta a susținut că în

mod greșit prima instanță a admis cererea de ordonanță președințială, deoarece

decizia civilă nr. 476/CA/2003, a Curții de Apel Timișoara, nu a fost învestită

cu formulă executorie și nici nu s-a trecut la executarea silită a acestei

hotărâri judecătorești.

Pe de altă parte, nu există

motive temeinice care să justifice urgența cerută de lege pentru suspendarea

executării titlului executoriu.

Oral, reprezentantul

recurentei a invocat la termenul de astăzi, excepția de inadmisibilitate a

cererii de ordonanță președințială formulată de reclamantă, la o instanță de

contencios administrativ.

Recursul este întemeiat.

Prin decizia nr. 476 din 30

septembrie 2003, Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor

Publice a județului Arad și a modificat sentința civilă nr. 1192 din 6 mai 1992,

pronunțată de Tribunalul Arad, în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a

acțiunii formulată de reclamanta SC F.S. SA, pentru anularea unor acte

administrativ-jurisdicționale și financiare.

Această hotărâre nu a fost

învestită, însă, cu formulă executorie și nici nu face parte din categoria

hotărârilor judecătorești irevocabile care se aduc la îndeplinire pe cale de

executare silită.

Rezultă, deci, că cererii

nu-i sunt aplicabile dispozițiile art. 319

1

și art. 403 alin. (4) C.

proc. civ., invocate de reclamantă.

Existența unei reglementări

cu caracter derogatoriu, consacrată prin dispozițiile Legii contenciosului

administrativ nr. 29/1990, obligă partea interesată să urmeze procedura

reglementată prin acest act normativ, și nu procedura prevăzută de normele

dreptului comun, conținute în Codul de procedură civilă.

Ignorând toate aceste

aspecte și admițând cererea de ordonanță președințială, curtea de apel a

pronunțat o hotărâre, cu încălcarea esențială a legii.

Față de considerentele

expuse, urmează a se admite recursul declarat de pârâtă și a fi modificată

sentința, în sensul respingerii cererii formulată de reclamantă, ca

inadmisibilă.

Văzând și dispozițiile art.

304 pct. 9 C. proc. civ., art. 15 din Legea nr. 29/1990, privind contenciosul

administrativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Arad împotriva încheierii nr. 581

din 10 noiembrie 2003, a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de

contencios administrativ.

Modifică hotărârea atacată

și respinge cererea formulată de reclamanta SC F.S. SA, județul Arad.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 15 martie 2005.