ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1648/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea nr. 581 din 10 noiembrie 2003, Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta SC F.S. SA și în consecință, a suspendat provizoriu executarea deciziei civile nr. 476 din 30 septembrie 2003, pronunțată de aceeași instanță, până la soluționarea cererii de suspendare din cadrul contestației în anulare, ce face obiectul dosarului nr. 8274/CA/2003. Instanța a reținut că soluția respectivă se impune în raport cu înscrisurile prezentate de reclamantă, care confirmă, atât urgența măsurii, cât și temeinicia ei, sub aspectul prejudiciului ce s-ar putea crea societății comerciale . În drept au fost invocate dispozițiile art. 403 alin. ultim C. proc.

civ. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Arad. Recurenta a susținut că în mod greșit prima instanță a admis cererea de ordonanță președințială, deoarece decizia civilă nr. 476/CA/2003, a Curții de Apel Timișoara, nu a fost învestită cu formulă executorie și nici nu s-a trecut la executarea silită a acestei hotărâri judecătorești. Pe de altă parte, nu există motive temeinice care să justifice urgența cerută de lege pentru suspendarea executării titlului executoriu. Oral, reprezentantul recurentei a invocat la termenul de astăzi, excepția de inadmisibilitate a cererii de ordonanță președințială formulată de reclamantă, la o instanță de contencios administrativ.

Recursul este întemeiat. Prin decizia nr. 476 din 30 septembrie 2003, Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, a admis recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Arad și a modificat sentința civilă nr. 1192 din 6 mai 1992, pronunțată de Tribunalul Arad, în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a acțiunii formulată de reclamanta SC F.S. SA, pentru anularea unor acte administrativ-jurisdicționale și financiare. Această hotărâre nu a fost învestită, însă, cu formulă executorie și nici nu face parte din categoria hotărârilor judecătorești irevocabile care se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită. Rezultă, deci, că cererii nu-i sunt aplicabile dispozițiile art. 319 1 și art. 403 alin. (4) C. proc.

civ., invocate de reclamantă. Existența unei reglementări cu caracter derogatoriu, consacrată prin dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, obligă partea interesată să urmeze procedura reglementată prin acest act normativ, și nu procedura prevăzută de normele dreptului comun, conținute în Codul de procedură civilă. Ignorând toate aceste aspecte și admițând cererea de ordonanță președințială, curtea de apel a pronunțat o hotărâre, cu încălcarea esențială a legii. Față de considerentele expuse, urmează a se admite recursul declarat de pârâtă și a fi modificată sentința, în sensul respingerii cererii formulată de reclamantă, ca inadmisibilă. Văzând și dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., art. 15 din Legea nr. 29/1990, privind contenciosul administrativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Arad împotriva încheierii nr. 581 din 10 noiembrie 2003, a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ. Modifică hotărârea atacată și respinge cererea formulată de reclamanta SC F.S. SA, județul Arad. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 martie 2005.