ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4419/2004

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Sinaia din 20 decembrie 2002, reclamanta SC C.P. SA Ploiești, i-a chemat în judecată pe pârâții L.B., L.C., P.G., O.I., B.I., B.F., L.O., L.L.L., B.V., B.M., B.M.B., S.I.B., S.R.M., S.A.M., B.C.M., B.A.F., L.L.N., L.L.A.D., O.M., O.R.C., L.P.C., L.Y., L.G.C., L.G., L.I. și L.F., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună evacuarea acestora din imobilul situat în Sinaia și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată, pe motiv că acest spațiu este proprietatea sa, pârâții îl ocupă abuziv și refuză să-l elibereze.

Prin sentința nr. 210 din 13 martie 2003 pronunțată de Judecătoria Sinaia s-a admis excepția de necompetență materială invocată din oficiu și și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, reținându-se că litigiul este de natură civilă, neevaluabil în bau.

Prin sentința civilă nr. 142 din 29 ianuarie 2004, dosar nr. 5137/2003 a Tribunalului Prahova, secția comercială și de contencios administrativ, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta SC C.P. SA, s-a respins cererea reconvențională formulată de pârâți ca neîntemeiată și s-a dispus evacuarea acestora din imobilul proprietatea reclamantei situat în Sinaia. Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că reclamanta este proprietara imobilului situat în Sinaia. Cu privire la cererea reconvențională a considerat-o neîntemeiată, deoarece pârâții nu au dovedit că au încheiat un contract de închiriere cu fostul T.C.M. Prahova, că în prezent nu au contract de închiriere cu SC C. SA și că nu au plătit chirie.

Împotriva acestei soluții pârâții au formulat apel pe ideea că litigiul nu este de natură comercială, fiind civil ce trebuie soluționat de instanța civilă.

Au mai susținut că certificatul de atestare a dreptului de proprietate pe care reclamanta îl posedă asupra terenului pe care se află edificate construcțiile nu înseamnă proprietate. Ca atare, acțiunea în evacuare trebuie respinsă.

Prin decizia nr. 325 din 27 aprilie 2004, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâți, în contradictoriu cu reclamanta SC C.P. SA, împotriva sentinței nr. 142 din 29 ianuarie 2004, pronunțată de Tribunalul Prahova.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții L.B., L.C., P.G., O.I., B.I., B.F., L.O., L.L.L., B.V., B.M., B.M.B., S.I.B., S.R.M., S.A.M., B.C.M., B.A.F., L.L.N., L.L.A.D., O.M., O.R.C., L.P.C., L.Y., L.G.C., L.G., L.I. și L.F., pentru motive de nelegalitate, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Se arată că litigiul este de natură civilă, neîncadrându-se în niciunul din faptele de comerț prevăzute de art. 3 și art. 4 C. com., certificatul de atestare a dreptului de proprietate arată că societatea reclamantă este deținătoarea unei suprafețe de teren, dar nu face dovada dreptului de proprietate asupra căminelor, ele nefiind înscrise în Cartea funciară ca aparținând acesteia, în baza unui titlu. Acest certificat nu se încadrează în unul din modurile de dobândire ale proprietății prevăzut de art. 644 și art. 645 C. civ. Clădirile fac parte din domeniul localității Sinaia. Potrivit art. 304 pct. 10 C. proc. civ., instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor mijloacelor de apărare ale pârâților, ca excepția inadmisibilității acțiunii în evacuare, neexistând raporturi locative între părți în sensul Legii nr. 114/1996 (republicată).

Prin decizia nr. 4419 din 4 noiembrie 2004, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursurile declarate de pârâții L.B., L.C., P.G., O.I., B.I., B.F., L.O., L.L.L., B.V., B.M., B.M.B., S.I.B., S.R.M., S.A.M., B.C.M., B.A.F., L.L.N., L.L.A.D., O.M., O.R.C., L.P.C., L.Y., L.G.C., L.G., L.I. și L.F., ca nefondate.

Certificatul din 24 martie 1995 depus de intimata-reclamantă la dosar, atestă dreptul de proprietate al acesteia asupra terenului situat în Sinaia, pe care sunt edificate construcții cu anexe, ocupate de recurenții-pârâți și care au aparținut T.C.M. Prahova.

Titlul II „Despre proprietate” C. civ., prin art. 480 arată că „proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și a dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut însă în limitele determinate de lege”.

Reclamanta, fiind proprietara terenului este și proprietara construcțiilor de pe acesta. Aceasta îi conferă dreptul de a uza de acțiunea în evacuare.

Pârâții nu au făcut dovada existenței contractului de închiriere pe care susțin că l-au încheiat cu fosta T.C.M. Prahova.

Potrivit art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., „procesele și cererile în materie comercială care au o valoare de peste un miliard de lei, se judecă de tribunal”. Potrivit dispozițiilor art. 7 C. com., reclamanta este societate comercială, deci are calitate de comerciant, astfel că potrivit art. 4 și art. 56 C. com., actele încheiate de aceasta sunt supuse legii comerciale. Față de aceste considerente, criticile formulate de recurenții-pârâți, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și pct. 10 C. proc. civ., privind nelegalitatea deciziei recurate, sunt nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de pârâții L.B., L.C., P.G., O.I., B.I., B.F., L.O., L.L.L., B.V., B.M., B.M.B., S.I.B., S.R.M., S.A.M., B.C.M., B.A.F., L.L.N., L.L.A.D., O.M., O.R.C., L.P.C., L.Y., L.G.C., L.G., L.I. și L.F., ca nefondate, declarate împotriva deciziei civile nr. 325 din 27 aprilie 2004, a Curții de Apel Ploiești.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 4 noiembrie 2004.