ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5027/2004

Asupra recursului penal de față; Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 58din 11 februarie 2004, Tribunalul Mureș a dispus în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptei prevăzută de art. 208 și art. 209 alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 215 1 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen. și art. 74 C. pen., text în baza căruia, inculpatul B.M. a fost condamnat la 6 luni închisoare, în condițiile art. 71 și art. 64 C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., același inculpat a fost achitat pentru infracțiunea prevăzută de art. 243 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

[(art. 243 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen., potrivit art. 334 C. proc. pen.)]. S-a constatat că prejudiciul cauzat părții vătămate SC M.C. SRL, în valoare de 28 milioane lei, reprezentând c/val. celor 2.000 litri motorină sustrasă de inculpat, a fost recuperat integral. S-a respins cererea procurorului privind confiscarea sumei de 22.040.000 lei, reprezentând c/val. a 1.600 litri motorină. Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut, pe baza probelor administrate, următoarea situație de fapt: Inculpatul B.M., în calitate de paznic la SC M.C. SRL, stația carburanți P., a sustras în perioada octombrie 2001 – aprilie 2002 motorină, profitând de faptul că între administratorul societății și paznicul stației P., respectiv, inculpatul C.M.

exista o înțelegere prin care paznicii puteau livra motorină șoferilor care se alimentau de la stație pe timp de noapte cu, condiția ca paznicul să noteze într-un caiet cantitatea vândută, iar dimineața să predea banii administratorului. Cu ocazia predării primirii schimbului între paznici se consemna și indexul de la contoarul pompei. În ce privește infracțiunea prevăzută de art. 243 alin. (1) C. pen., s-a reținut că așa-zisul sigiliu (aplicarea vopselei peste șuruburile de fixare a contoarului) a fost legal aplicat, neexistând latura obiectivă a infracțiunii. Împotriva acestei sentințe a declarat, în termen legal, apel inculpatul care nu și-a motivat această cerere. Prin decizia penală nr. 102 din 4 iunie 2004, Curtea de Apel Tg.

Mureș a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat, cu motivarea că atât încadrarea juridică a faptei cât și vinovăția inculpatului au fost corect reținute, iar pedeapsa stabilită cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. În termen legal împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul care l-a criticat în privința pedepsei aplicate solicitând reducerea. Critica formulată va fi examinată în raport de prevederile art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., constatându-se a fi nefondată, pentru cele ce urmează: Instanțele au făcut o corectă apreciere a pedepsei cu considerarea tuturor împrejurărilor în care a fost comisă infracțiunea, dar cât și a datelor ce caracterizează pe inculpat.

În acest sens, prin reținerea circumstanțelor judiciare atenuante, inculpatului, i-a fost coborâtă pedeapsa sub limita minimă specială, fiind condamnat 6 luni închisoare. Este evident că acest cuantum nu mai poate fi coborât (până la limita generală) atâta timp cât, inculpatul este recidivist, având în antecedente condamnări numeroase, pentru fapte de aceiași natură. Pe de altă parte, pedeapsa pe lângă faptul că trebuie să fie proporțională pericolului social al faptei și făptuitorului, trebuie să fie aptă să realizeze și cerințele înscrise în art. 52 C. pen., ceea ce nu ar fi posibil prin aplicarea unei pedepse minime. Așa fiind, neexistând motive de casare în privința pedepsei aplicate, după cum nici sub alte aspecte, în urma examinării din oficiu, potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen., în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpat se va respinge ca nefondat cu cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.M. împotriva deciziei penale nr. 102/ A din 4 iunie 2004 a Curții de Apel Tg. Mureș. Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 6 octombrie 2004.