ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5027/2004

Asupra recursului penal de față;

Din actele și lucrările dosarului,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 58din 11

februarie 2004, Tribunalul Mureș a dispus în baza art. 334 C. proc. pen.,

schimbarea încadrării juridice a faptei prevăzută de art. 208 și art. 209 alin.

(3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b)

C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 215

1

alin. (1) C. pen.,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen. și art. 74 C. pen.,

text în baza căruia, inculpatul B.M. a fost condamnat la 6 luni închisoare, în

condițiile art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a),

raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., același inculpat a fost

achitat pentru infracțiunea prevăzută de art. 243 alin. (1) C. pen., cu

aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. [(art. 243 alin. (1) C. pen., cu aplicarea

art. 37 lit. b) C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen., potrivit art. 334 C.

proc. pen.)].

S-a constatat că prejudiciul cauzat

părții vătămate SC M.C. SRL, în valoare de 28 milioane lei, reprezentând c/val.

celor 2.000 litri motorină sustrasă de inculpat, a fost recuperat integral.

S-a respins cererea procurorului

privind confiscarea sumei de 22.040.000 lei, reprezentând c/val. a 1.600 litri

motorină.

Pentru a dispune astfel, instanța de

fond a reținut, pe baza probelor administrate, următoarea situație de fapt:

Inculpatul B.M., în calitate de

paznic la SC M.C. SRL, stația carburanți P., a sustras în perioada octombrie

2001 – aprilie 2002 motorină, profitând de faptul că între administratorul

societății și paznicul stației P., respectiv, inculpatul C.M. exista o

înțelegere prin care paznicii puteau livra motorină șoferilor care se alimentau

de la stație pe timp de noapte cu, condiția ca paznicul să noteze într-un caiet

cantitatea vândută, iar dimineața să predea banii administratorului. Cu ocazia

predării primirii schimbului între paznici se consemna și indexul de la

contoarul pompei.

În ce privește infracțiunea

prevăzută de art. 243 alin. (1) C. pen., s-a reținut că așa-zisul sigiliu

(aplicarea vopselei peste șuruburile de fixare a contoarului) a fost legal aplicat,

neexistând latura obiectivă a infracțiunii.

Împotriva acestei sentințe a

declarat, în termen legal, apel inculpatul care nu și-a motivat această cerere.

Prin decizia penală nr. 102 din 4

iunie 2004, Curtea de Apel Tg. Mureș a respins, ca nefondat, apelul declarat de

inculpat, cu motivarea că atât încadrarea juridică a faptei cât și vinovăția

inculpatului au fost corect reținute, iar pedeapsa stabilită cu respectarea

criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen.

În termen legal împotriva acestor

hotărâri a declarat recurs inculpatul care l-a criticat în privința pedepsei

aplicate solicitând reducerea.

Critica formulată va fi examinată în

raport de prevederile art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.,

constatându-se a fi nefondată, pentru cele ce urmează:

Instanțele au făcut o corectă

apreciere a pedepsei cu considerarea tuturor împrejurărilor în care a fost

comisă infracțiunea, dar cât și a datelor ce caracterizează pe inculpat.

În acest sens, prin reținerea

circumstanțelor judiciare atenuante, inculpatului, i-a fost coborâtă pedeapsa

sub limita minimă specială, fiind condamnat 6 luni închisoare.

Este evident că acest cuantum nu mai

poate fi coborât (până la limita generală) atâta timp cât, inculpatul este

recidivist, având în antecedente condamnări numeroase, pentru fapte de aceiași

natură.

Pe de altă parte, pedeapsa pe lângă

faptul că trebuie să fie proporțională pericolului social al faptei și

făptuitorului, trebuie să fie aptă să realizeze și cerințele înscrise în art.

52 C. pen., ceea ce nu ar fi posibil prin aplicarea unei pedepse minime.

Așa fiind, neexistând motive de

casare în privința pedepsei aplicate, după cum nici sub alte aspecte, în urma

examinării din oficiu, potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen.,

în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul

declarat de inculpat se va respinge ca nefondat cu cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul B.M. împotriva deciziei penale nr. 102/ A din 4 iunie 2004

a Curții de Apel Tg. Mureș.

Obligă pe recurent să plătească

statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 6

octombrie 2004.