ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2994/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1

din 10 ianuarie 2005, pronunțată de Tribunalul Vrancea, în dosarul nr.

1069/2004, inculpatul

C.T.

a

fost condamnat la 10 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii

exercitării drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe durata de

4 ani, pentru săvârșirea unei infracțiuni de omor calificat, prevăzută de art.

174 alin. (1), în referire la art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74

alin. ultim. și art. 76 alin. (2) C. pen.

S-a aplicat inculpatului și

pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor, prevăzute de art. 64

C. pen., pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen.

În baza art. 113 C. pen.,

inculpatul a fost obligat la tratament medical pe timpul executării pedepsei.

S-a menținut starea de arest

a inculpatului și s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării

preventive începând cu data de 17 iulie 2004 și până la pronunțare.

S-a constatat că partea

vătămată V.A.M. nu s-a constituit parte civilă.

S-a dispus ca onorariul

pentru avocat desemnat din oficiu de 400.000 lei și taxele pentru expertizele

medico-legale în valoare de 4.118.200 lei, 615.000 lei, 473.000 lei (toate în

contul Spitalului Județean Focșani nr. 50414350505 deschis la Trezoreria

Focșani), 2.246.000 lei (în contul 50094420554 – Trezoreria sector 4 București)

și 2.261.000 lei (în contul RO98 Trezoreria 7045009X.XX00.0183 – Trezoreria

Statului sector 4 București) să fie avansate din fondul Ministerului Justiției.

Inculpatul a fost obligat la

16.000.000 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această

hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Între inculpatul C.T. și

soția sa C.L. au avut loc, pe fondul consumului de alcool, în mod frecvent,

certuri și acte de violență.

În acest context, la data de

17 iulie 2004, după ce ambii au consumat alcool, s-a declanșat un conflict care

s-a soldat cu lovirea victimei C.L. de către inculpat, cu picioarele, cu o

sticlă și cu un ornament din lemn în mai multe zone ale capului. După ce

victima a căzut, inculpatul a apăsat-o și cu piciorul peste gât, apoi a plecat

la martora M.E. căreia i-a spus că și-a omorât soția.

Ca urmare a loviturilor

aplicate, victima a suferit multiple leziuni, decesul fiind generat de un

traumatism toracic cu multiple fracturi costale predominant dreapta și fractură

de corp sternal.

Raportul de constatare

medico-legală stabilește că între leziunile traumatice și deces există legătură

directă de cauzalitate.

Coroborând această probă cu

declarațiile martorilor M.E., V.A.M. și ale inculpatului, tribunalul a reținut

că acesta, deși avea discernământul redus datorită consumului de alcool pe

fondul unei afecțiuni psihice (raport de expertiză medico-legală psihiatrică

întocmit de I.N.M.L. Mina Minovici București) a prevăzut rezultatul faptei

sale, așa încât, în drept fapta comisă de acesta întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin.

(1) – art. 175 lit. c) C. pen.

Instanța a mai reținut că în

favoarea inculpatului se rețin și circumstanțe atenuante având în vedere lipsa

antecedentelor penale, conduita sinceră în cursul procesului penal și

discernământul redus din momentul comiterii faptei, determinat de tulburările

de tip psihopatoid agravat însă de consumul cronic de alcool.

Dat fiind afecțiunea psihică

de care suferă inculpatul și potențialul antisocial, instanța a dispus și

obligarea acestuia conform art. 113 C. pen., la tratament medical în baza art.

113 C. pen.

Împotriva acestei hotărâri,

Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea a declarat apel invocând netemeinicia

acesteia sub aspectul individualizării pedepsei, solicitându-se majorarea

acesteia prin înlăturarea circumstanțelor atenuante care nu se justifică față

de gradul de pericol social al infracțiunii comisă în împrejurările arătate.

Curtea de Apel Galați a

apreciat că, apelul este fondat, dar pentru motivele ce se vor arăta în

continuare:

S-a reținut că din

examinarea hotărârii pronunțate în cauză și a lucrărilor dosarului rezultă că

instanța, întemeindu-se pe probele administrate, a stabilit și reținut corect

starea de fapt și vinovăția inculpatului și, de asemenea, a dat o încadrare

juridică corespunzătoare infracțiunii comise.

În ceea ce privește însă

pedeapsa aplicată se reține că instanța, deși a apreciat corect că lipsa

antecedentelor penale, comportarea sinceră și discernământul critic diminuat în

momentul săvârșirii faptei, reprezintă criterii de atenuare a răspunderii

penale a inculpatului, totuși a făcut abstracție de celelalte date și elemente

pe care le oferea cauza și care ar fi dus la aplicarea unei pedepse mai severe,

în sensul că nu s-a acordat suficientă semnificație gradului de pericol social

ridicat al infracțiunii săvârșite care a avut drept rezultat moartea unei

persoane, și nici împrejurările săvârșirii faptei, care-l caracterizează pe inculpat

ca un element periculos (obiectele contondente folosite pentru suprimarea

vieții victimei, cât și zonele vitale asupra cărora a acționat inculpatul,

astfel încât s-a produs decesul victimei).

Prin decizia penală nr. 91/

A din 8 martie 2005, Curtea de Apel Galați a admis apelul declarat de parchet

și a desființat sentința numai sub aspectul pedepsei principale aplicate

inculpatului, în sensul că a majorat-o la 12 ani închisoare.

Împotriva acestei decizii a

formulat recurs inculpatul care a solicitat reducerea pedepsei.

Recursul este nefondat, dat

fiind că la individualizarea pedepsei aplicate, s-a ținut seama de toate

criteriile prevăzute de dispozițiile art. 72 C. pen., dându-se suficientă

eficiență circumstanțelor personale ale inculpatului prin reținerea

dispozițiilor art. 74 și art. 76 C. pen., astfel încât coborârea pedepsei sub

limita aplicată ar lipsi de conținut dispozițiile art. 52 C. pen., privitor la

pedeapsă și scopul ei.

Așa fiind, cum nici din

oficiu nu se constată motive care să conducă la casarea hotărârilor, urmează ca

în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă, ca

nefondat, recursul declarat de inculpat cu obligarea acestuia la cheltuieli

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul C.T. împotriva deciziei penale nr. 91 din 8

martie 2005 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 18 iulie 2004 la 12

mai 2005.

Obligă recurentul inculpat

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care

onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 12 mai 2005.