ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6521/2004

Asupra recursului civil de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 21 decembrie 2001 reclamanții L.M., G.A. și

L.E. au chemat în judecată pe pârâta

SC P. 2000 SA. Pitești pentru anularea deciziei nr.

6480 din 26 noiembrie 2001 emisă de conducerea acestei societăți.

În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că în calitate de

moștenitori ai defunctului G.G., au notificat pârâta să le restituie în natură

terenul în suprafață de 31.200 mp situat în Pitești. Notificarea le-a fost

respinsă pentru că nu au dovedit modalitatea în care a fost deposedat bunicul

lor de proprietatea sa.

Pârâta a chemat în garanție Consiliul Local Pitești pentru obligarea

acestuia, în cazul admiterii acțiunii, la predarea unei alte suprafețe de

teren.

Tribunalul Argeș prin sentința civilă nr. 276 din 29 decembrie 2002 a

respins acțiunea principală și cererea de chemare în judecată deoarece după

intrarea în vigoare a Legii nr. 18/1991 reclamanților la cerere, li s-a

reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului, eliberându-li-se titlu de

proprietate pentru o suprafață de teren de 1800 mp. S-a mai reținut că terenul

în discuție a fost transmis în proprietate, pârâtei, de către chematul în

garanție, prin HCL nr. 320 din 23 decembrie 1999, pentru această proprietate

existând rol cadastral pentru consiliul local, rol care nu a fost dovedit și

pentru fostul proprietar.

Curtea de Apel Pitești, prin decizia nr. 100 A din 24 iunie 2003 a admis

apelul reclamanților împotriva sentinței civile nr. 276 din 19 decembrie 2002

pe care a schimbat-o și a admis contestația. A fost obligată pârâta să

restituie în natură reclamanților terenul în suprafață de 13200 mp identificat

conform anexei la expertiza M.L.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că terenul de 13200

mp deținut de pârâtă este în prezent liber și se află în cadrul terenului de

15000 mp deținuți anterior de reclamanți. Instanța a reținut de asemenea că

reclamanților li s-a mai restituit suprafața de 1800 mp în temeiul Legii nr.

18/1991, dar nu a primit apărarea pârâtei în sensul că această restituire

anterioară ar face inadmisibilă o nouă cerere în temeiul Legii nr. 10/2001,

pentru că în cauză s-ar aplica dispozițiile Legii nr. 18/1991. Instanța a

constatat că în cazul în speță nu se aplică acest din urmă act normativ câtă

vreme la 1 ianuarie 1990, terenul în discuție nu făcea parte din perimetrul

CAP, ci era deținut de o societate care ulterior a devenit SC P. 2000 SA

Pitești.

Împotriva acestei soluții a declarat recurs pârâta invocând ca temei de

drept art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ.

În fapt pârâta recurentă a arătat în esență că instanța nu a apreciat

corect probele administrate, bazându-se numai pe expertiză și declarațiile

martorilor fără să reconsidere probele administrate de ea în sensul că terenul

le-a fost atribuit în baza unei hotărâri a Consiliului Local Pitești, în anul

1999 și că pe acesta există construcții.

Recursul este nefondat.

Instanța de apel a făcut o corectă apreciere a dispozițiilor legale

incidente în cauză, în raport de situația de fapt. Corect s-a reținut că în

cauză se aplică Legea nr. 10/2001 care nu este obstrucționată în cazul în speță

de împrejurarea că anterior prezentei acțiuni reclamanților li s-a reconstituit

titlu de proprietate pentru o suprafață de teren de 1800 mp. Titlul de

proprietate emis reclamanților în anul 2002 se referă la un teren în str. D.

or, prezenta acțiune are ca obiect revendicarea unui teren situat în str. D. Pe

de altă parte terenul ce a aparținut în proprietate autorilor reclamanților nu

a făcut parte din patrimoniul CAP ca să i se aplice dispozițiile legii fondului

funciar.

Instanța s-a pronunțat pe toate probele administrate în cauză, de altfel

invocând pct. 10 al art. 304 C. proc. civ., recurenta nu a arătat în mod precis

care este proba determinantă care, nefiind observată de instanță a condus la o

soluție greșită.

În altă ordine de idei criticarea împrejurării că instanța a făcut o

greșită apreciere a probelor administrate în cauză nu se mai poate invoca ca

motiv de recurs, prin O.U.G. nr. 138/2000 pct. 11 al art. 304 C. proc. civ., care

se referea la acest lucru, fiind abrogat.

Pentru considerentele expuse mai sus se va respinge recursul ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de

pârâta SC P. 2000 SA Pitești împotriva deciziei civile nr. 100/A din 24 iunie

2003 a Curții de Apel Pitești, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 noiembrie

2004.