ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1688/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 910

din 18 noiembrie 2004, Tribunalul Cluj a condamnat pe F.E. la pedeapsa de 7 ani

închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211

alin. (1) și (2) lit. a), b) și c), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37

lit. a) C. pen.

În baza art. 61 C. pen., a

dispus revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul de 594 zile,

rămas neexecutat din pedeapsa de 6 ani și 3 luni închisoare, aplicată prin

sentința penală nr. 219 din 6 aprilie 2000 a Tribunalului Cluj, contopind acest

rest în pedeapsa aplicată, de 7 ani închisoare, la care a adăugat un spor de un

an, dispunând ca inculpatul să execute în total 8 ani închisoare.

A făcut aplicarea art. 71 și

art. 64 C. pen.

A menținut starea de arest a

inculpatului și a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive de

la 31 mai 2004, la zi.

În temeiul art. 118 lit. d)

C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 9.900.000

lei.

Inculpatul a fost obligat la

despăgubiri civile astfel: către partea civilă M.L. suma de 4.000.000 lei,

către partea civilă L.I. suma de 5.000.000 lei și către partea civilă C.D. suma

de 2.500.000 lei.

A mai fost obligat

inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.

S-a reținut că, inculpatul

F.E. domiciliază în localitatea Ocna Mureș și nefiind încadrat în muncă își

procura mijloacele financiare necesare traiului zilnic sustrăgând bunuri prin

amenințare de la persoane pe care le întâlnea pe stradă sau în diverse

localuri.

Astfel, la data de 7 mai

2004, în jurul orei 19,45, în timp ce se afla în incinta barului C. situat pe

strada Observatorului a intrat în vorbă cu partea vătămată M.L., relatându-i

acestuia pe parcursul discuției că este un fost pușcăriaș și că este foarte

violent cu persoanele care-l supără. În acest context, partea vătămată l-a

însoțit pe inculpat la restaurantul A. însă, ajungând pe strada Virgil Fulicea,

profitând de faptul că nu era nimeni în jur, inculpatul i-a desfăcut părții

vătămate lănțișorul din aur de la gât și i-a cerut acesteia telefonul mobil pe

care îl avea asupra sa. Partea vătămată i-a înmânat inculpatului bunul

solicitat și sperând că va reuși să-și recupereze bunurile l-a însoțit pe

inculpat până la barul L., situat în zona respectivă, însă în scurt timp

inculpatul a părăsit localul fără să se întoarcă.

Inculpatul a amanetat

lănțișorul părții vătămate, bunul fiind recuperat ulterior de către organele de

poliție și restituit părții vătămate, iar telefonul a susținut că l-a vândut

unor persoane necunoscute. Prejudiciul a fost evaluat de partea vătămată la

suma de 7.000.000 lei, însă datorită faptului că lănțișorul a fost recuperat,

aceasta s-a constituit parte civilă cu suma de 4.000.000 lei.

La data de 14 mai 2004, pe

timp de zi, inculpatul a intrat în cofetăria T. situată pe strada B.P. Hașdeu,

unde l-a abordat pe partea vătămată P.C. care stătea singur la o masă și,

folosind același mod de intimidare, l-a determinat să-l însoțească la barul N.

Aici, amenințându-l pe P.C., inculpatul i-a sustras suma de 1.000.000 lei și

lănțișorul de aur de la gât. Ulterior, inculpatul a vândut lănțișorul unei

persoane necunoscute cu suma de 1.200.000 lei.

La data de 17 mai 2004, în

jurul orei 17,45, inculpatul a acostat-o pe partea vătămată C.D.A. în timp ce

se afla în barul E., situat pe strada Potaissa din municipiul Cluj Napoca și

prin amenințare i-a sustras acesteia lănțișorul de aur pe care îl avea la gât.

Inculpatul a vândut lănțișorul unei persoane necunoscute cu suma de 2.500.000

lei.

La data de 31 mai 2004, în

jurul orei 19,00, părțile vătămate G.C. și E.R.P.Șt. se deplasau pe strada

Hașdeu și la un moment dat au fost acostate de către inculpat care, sub

pretextul că partea vătămată E.R.P.Șt. îi datora o sumă de bani, le-a pretins

restituirea acesteia amenințându-i cu bătaia. Întrucât părțile vătămate au

refuzat să-i dea vreun ban, afirmând că nu îl cunosc, inculpatul a susținut că

i-a confundat și că dorește să se împace cu ei, invitându-i la un local situat

în apropiere. Astfel, cei trei s-au deplasat pe terasa M.S. situată pe strada

Clinicilor unde au consumat câte o bere, însă inculpatul a devenit irascibil și

le-a amenințat pe cele două părți vătămate care de frică l-au însoțit la clubul

S. Pe drum, partea vătămată G.C. a ridicat de la un bancomat suma de 600.000

lei, înmânându-i inculpatului în total 1.200.000 lei.

Ajungând la clubul S.,

partea vătămată G.C. a intrat în baie, timp în care inculpatul F.E. a

amenințat-o pe parte vătămată E.R.P.Șt., solicitându-i lănțișorul din aur și

telefonul mobil, acesta înmânându-i de frică bunurile pretinse. După ce partea vătămată

G.C. s-a întors, inculpatul i-a reproșat că a fost să-l „toarne” la organele de

poliție, hotărând că trebuie să părăsească acel loc, iar după ce au ieșit în

stradă a început să-l amenințe și i-a solicitat telefonul mobil și lănțișorul

pe care îl purta la gât, bunuri pe care partea vătămată, de frică, le-a înmânat

inculpatului.

Ulterior, inculpatul a

vândut lănțișoarele sustrase de la cele două părți vătămate cu suma de

2.300.000 lei, respectiv 1.300.000 lei, iar cele două telefoane mobile cu suma

de 2.000.000 lei, respectiv 1.000.000 lei.

Partea vătămată E.R.P.Șt. a

apreciat valoarea prejudiciului suferit la suma totală de 3.500.000 lei, însă

nu s-a constituit parte civilă în cauză, iar partea vătămată G.C. s-a

constituit parte civilă cu suma de 4.000.000 lei.

La data de 28 mai 2004, în

jurul orei 14,30, inculpatul l-a abordat pe partea vătămată L.I.V. care se

deplasa pe strada Clinicilor din municipiul Cluj Napoca. Ca și în cazul

celorlalte părți vătămate, sperând să scape de inculpat, partea vătămată l-a

însoțit în diverse localuri, iar în cele din urmă inculpatul și-a însușit

lănțișorul din aur pe care partea vătămată îl purta la gât. Ulterior,

lănțișorul părții vătămate a fost înstrăinat de inculpat unor persoane

necunoscute în schimbul sumei de 2.500.000 lei.

Curtea de Apel Cluj, secția

penală, prin decizia nr. 12/ A din 24 ianuarie 2004, a respins, ca nefondat,

apelul prin care inculpatul a cerut schimbarea încadrării juridice dată

faptelor din infracțiunea de tâlhărie în aceea de înșelăciune și reindividualizarea

pedepsei aplicate.

S-a motivat că fapta

inculpatului de a sustrage prin amenințare, pe timp de noapte, în loc public și

în baza aceleiași rezoluții infracționale, de la 6 părți vătămate bani și

bunuri în valoare de aproximativ 25 milioanei lei, constituie infracțiunea de

tâlhărie în încadrarea corect reținută de prima instanță.

Declarând recurs împotriva

acestei decizii, inculpatul a susținut că faptele comise constituie

infracțiunea de furt calificat și nu tâlhărie, întrucât nu a exercitat violențe

asupra părților vătămate, solicitând schimbarea încadrării juridice în acest

sens. În subsidiar a solicitat reducerea pedepsei aplicate.

Recursul este nefondat.

În concordanță cu probele

administrate, instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția

inculpatului, încadrând just în dispozițiile legii infracțiunea săvârșită de

acesta.

Este adevărat că din probele

dosarului rezultă că inculpatul nu a exercitat violențe asupra părților

vătămate pe care le-a deposedat de bani și bunuri însă, potrivit art. 11 alin.

(1) C. pen., constituie infracțiunea de tâlhărie și furtul săvârșit prin

întrebuințare de amenințări.

Or, în cauza de față,

inculpatul a folosit amenințări pentru a deposeda de bani și bunuri pe cele 6

părți vătămate, ceea ce constituie, așa cum corect au reținut instanțele,

infracțiunea de tâlhărie în încadrarea prevăzută de art. 211 alin. (1) și alin.

(2) lit. a) și c), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. a) C. pen.

Referitor la pedeapsă se

constată că au fost respectate criteriile prevăzute în art. 72 C. pen.,

referitor la gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana

infractorului și împrejurările care agravează răspunderea penală. Sub acest

ultim aspect, este de menționat că inculpatul a săvârșit infracțiunea în stare

de recidivă postcondamnatorie, primul termen al recidivei constituindu-l

condamnarea de 6 ani și 2 luni închisoare, tot pentru o infracțiune de tâlhărie

(în antecedente, inculpatul mai are o condamnare pentru infracțiunea de furt

calificat).

În consecință, recursul

inculpatului este neîntemeiat și va fi respins ca atare.

Din pedeapsă se va deduce la

zi timpul arestării preventive.

Văzând și dispozițiile art.

192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul F.E. împotriva deciziei penale nr. 12 din 24 ianuarie

2004 a Curții de Apel Cluj.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 31 mai 2004 la 10 martie 2005.

Obligă pe recurentul

inculpat la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 10 martie 2005.