ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4459/2004

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 21 din 28

ianuarie 2004, Tribunalul Bihor a condamnat pe inculpații:

- B.A. la 7 ani închisoare, pentru

infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și

alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 86

4

C. proc.

pen., raportat la art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea executării sub

supraveghere a pedepsei de un an închisoare, aplicată prin decizia penală nr.

121/A/2002 a Curții de Apel Oradea și s-a dispus executarea acesteia alături de

pedeapsa de 7 ani închisoare, aplicată în cauză.

S-a menținut starea de arest și s-a

dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada arestării preventive, de la

27 decembrie 2002, la zi, cât și perioada executată din pedeapsa de un an

închisoare, respectiv de la 22 martie 2001, la 14 august 2001.

- B.C. la 4 ani și 6 luni

închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2)

lit. b) și c) și alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 – art. 76 C.

pen.

S-a menținut starea de arest a inculpatului

și s-a dedus prevenția de la 27 decembrie 2002, la zi.

- B.D. la 4 ani și 6 luni

închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2)

lit. b) și c) și alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 – art. 76 C.

pen.

S-a menținut starea de arest a

inculpatului și s-a dedus prevenția de la 27 decembrie 2002, la zi.

În baza art. 118 C. pen., s-a dispus

confiscarea în folosul statului a sumei de 2.800.000 lei și 10 Euro de la cei

trei inculpați.

Potrivit art. 191 alin. (2) C. proc.

pen., fiecare inculpat a fost obligat la câte 5.000.000 lei cheltuieli

judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că în seara zilei de 24 decembrie 2002, cei trei inculpați au

acostat un grup de copii, care umblau cu colindul în localitatea Roit, jud.

Bihor și prin acte de violență i-au deposedat de suma de 2.800.000 lei și 10

Euro.

Curtea de Apel Oradea, prin decizia

penală nr. 65/ A din 6 aprilie 2004, a respins, ca nefondate, apelurile prin

care inculpații B.A., B.C. și B.D., solicitau, în principal achitarea în baza

art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.,

iar în subsidiar, schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de vătămare

corporală, prevăzută de art. 181 C. pen., cu reducerea corespunzătoare a

pedepsei.

Împotriva menționatelor hotărâri,

cei trei inculpați au declarat recurs, în temeiul art. 385

9

alin.

(1) pct. 18, 17

1

și 14 C. proc. pen., susținând, ca și în apel că

faptele nu au fost comise de aceștia, că încadrarea juridică, în infracțiunea

de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (3) lit. a)

C. pen., nu este corectă, iar pedepsele nu sunt just individualizate.

Examinând hotărârile atacate, în

raport de criticile de casare invocate în recurs, cât și din oficiu, se

constată că instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția

inculpaților, încadrarea juridică fiind corespunzătoare.

Din ansamblul probatoriului

administrat, atât în faza de urmărire penală, cât și în cursul cercetării

judecătorești (declarațiile celor două părți vătămate S.G. și B.F. coroborate

cu actele medico-legale de la dosar și declarațiile martorilor B.F., B.S.,

T.R., I.P., B.M., I.R.L. și T.D.) care au fost analizate în considerentele

celor două hotărâri, rezultă, fără dubiu, că în seara zilei de 24 decembrie

2002, în jurul orelor 19,30, în timp ce se deplasau prin localitatea Roit, jud.

Bihor, spre domiciliile lor, împreună cu alți copii de vârsta lor, părțile

vătămate S.G. și B.F., au fost acostate de către cei trei inculpați și loviți

cu bâtele, pentru a-i deposeda de suma de 2.800.000 lei și 10 Euro primiți de

la cetățeni de către grupul respectiv de colindători.

Faptul că în cursul cercetării

judecătorești o parte dintre martori și părțile vătămate au revenit asupra declarațiilor

se explică prin intervențiile făcute de familiile inculpaților, care sunt

cunoscuți în localitate prin comportamentul lor violent.

Susținerile inculpaților, în sensul

că în seara de 24 decembrie 2002 au jucat cărți, împreună cu alte persoane, audiate

ca martori în cauză, nu pot fi acceptate, martorii respectivi neputând preciza

dacă la ora la care s-au comis faptele aceștia se aflau la jocul de cărți, ori

au plecat în sat și au revenit.

Indicarea prevederilor art. 211

alin. (3) lit. a) C. pen., în loc de alin. (2

1

) lit. a) din același

text de lege, nu impune schimbarea încadrării juridice potrivit art. 334 C.

proc. pen., în cauză fiind vorba de o simplă eroare materială, care poate fi

îndreptată de către instanța de fond prin încheiere.

Referitor la pedepsele aplicate

inculpaților se constată că acestea au fost corect individualizate, la

stabilirea acestora, instanța de fond având în vedere criteriile prevăzute de

art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social sporit al faptelor comise

(atacarea de către inculpați a unui grup de copii, pe timp de noapte și

deposedarea lor de o sumă de bani, prin acte de violență), limitele de pedeapsă

prevăzute de lege, cât și de persoana inculpaților, cunoscuți cu un

comportament violent, unul dintre aceștia fiind recidivist și care în cursul

procesului au adoptat o poziție nesinceră, încercând să intimideze pe părțile

vătămate și să influențeze martorii.

Cum din actele dosarului nu rezultă

nici existența unor motive de casare din cele prevăzute de art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează

ca recursurile declarate de cei trei inculpați să fie respinse, ca nefondate,

în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea

recurenților la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Potrivit art. 88 C. pen., se va

deduce, din pedepsele aplicate celor trei inculpați, perioadele cât aceștia au

fost arestați preventiv.

Onorariul pentru apărarea din oficiu

se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații B.A., B.C. și B.D. împotriva deciziei penale nr. 64 din

6 aprilie 2004 a Curții de Apel Oradea.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpaților B.C. și B.D., perioada arestării preventive, de la 27 decembrie

2002 la 9 septembrie 2004, iar pentru inculpatul B.A., perioada arestării

preventive de la 22 martie 2001 la 14 august 2001 și de la 27 decembrie 2002 la

9 septembrie 2004.

Obligă pe recurenți să plătească

statului câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 400.000

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 9

septembrie 2004.