ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1780/2011

Prin Sentința nr. 190/COM

din 3 februarie 2010, Tribunalul Iași, secția comercială și de contencios administrativ,

a respins excepția prematurității acțiunii; a admis excepția lipsei calității

procesuale pasive a pârâtului M.B. și a respins acțiunea formulată de

reclamanta SC C.U. SA Iași .

Prin acțiune,

reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 236.757,73 RON, cu

titlu de penalități contractuale de întârziere, iar în motivare s-a susținut că

prin Contractul nr. 6495 din 20 septembrie 1993, cu toate protocoalele și

actele adiționale, reclamanta s-a obligat să execute lucrări de infrastructură

și suprastructură și mai apoi, lucrări de finisaje, iar beneficiarul lucrării

era Asociația de Locatari bloc S., constituită prin Statutul 5938 din 15

februarie 1994. Pârâtul a îndeplinit calitatea de membru fondator al

asociației. Inițial facturarea costurilor lunare se făcea pe numele Asociației,

iar din anul 1999, prin act adițional s-a decis repartizarea costurilor direct

asupra membrilor asociației beneficiari ai apartamentelor. Pârâtul a

înregistrat întârzieri la îndeplinirea obligației de plată a facturilor, iar

potrivit Actului adițional nr. 7/2005, s-a stabilit clauza penală, constând în

penalitatea de 1% pe zi de întârziere.

Pârâtul, prin

întâmpinare a invocat excepția prematurității acțiunii și a lipsei calității

procesuale pasive.

Excepția prematurității,

a fost respinsă de către tribunal, care a reținut că a fost făcută dovada

concilierii directe.

În ceea ce privește

excepția lipsei calității procesuale pasive, tribunalul a constatat că

relațiile contractuale s-au derulat între reclamantă și Asociația de Locatari

bloc S., iar obligația de plată a penalităților în caz de achitare cu

întârziere, nu este opozabilă pârâtului. Actul adițional nr. 4/1999, invocat de

reclamantă, prin care s-a decis ca decontările să se facă pe numele membrilor

asociației, nu a fost asumat prin semnătură de către pârât. De asemenea, Actele

adiționale nr. 5/2004 și nr. 7/2005, prevede în calitate de beneficiar

Asociația, pârâtul nefiind decât un membru fondator.

În consecință,

tribunalul a reținut că reclamanta se poate îndrepta numai împotriva Asociației

pentru plata penalităților de întârziere, care se poate regresa împotriva

membrilor asociației.

Împotriva Sentinței nr.

190 din 3 februarie 2010 a Tribunalului Iași, a declarat apel reclamanta, prin

care a susținut că instanța de fond nu a calificat corect natura Asociației de

Locatari și natura dintre ea și membri acesteia. Doctrina este unitară, în

sensul că a considerat că asocierea mai multor persoane pentru edificarea unor

blocuri de locuințe este un contract de societate civilă. Obligațiile asumate

de o societate civilă, sunt în realitate obligații asumate de fiecare dintre

membri săi. Obligația personală a pârâtului, rezultă și din Actul adițional nr.

4/1999, care deși nu a fost semnat de către pârât, a fost acceptat tacit, prin

plata facturilor.

Curtea de Apel, a

constatat că apelul este fondat pentru următoarele argumente:

Asociația de locatari

bloc S., nu are personalitate juridică, iar în aceste condiții, contractul

încheiat cu membri fondatori, îi obligă pe fiecare dintre aceștia în limitele

contractuale convenite. Asociația de locatari are caracterul unei societăți

civile, în sensul art. 1491 C. civ., ceea ce face ca fiecare dintre membri

semnatari ai contractului să poată fi obligat față de acesta din urmă în mod

direct. Urmare Actului adițional nr. 4/1999, facturile pentru contravaloarea

lucrărilor pentru apartamentele nr. 16 și 18 au fost emise de reclamantă pe

numele pârâtului, care le-a și achitat. Plata acestora și semnarea Actului

adițional nr. 7/2005, reprezintă o achiesare la prevederile Actului adițional nr.

4/1999.

În consecință, prin Decizia

comercială nr. 50 din 8 iulie 2010, Curtea de Apel Iași, secția comercială, a

admis apelul declarat de reclamantă, a desființat sentința atacată în parte, a

respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și a trimis

cauza spre rejudecare aceleiași instanțe; au fost menținute dispozițiile

referitoare la excepția prematurității introducerii acțiunii.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs, în cadrul termenului legal pârâtul M.B., în temeiul

motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin care

a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei atacată și

menținerea sentinței de fond.

Criticile

recurentului au vizat aplicarea greșită a instituției societății civile

reglementată de art. 1491 C. civ., spiritul și esența societății civile fiind

tocmai lipsa de autonomie a membrilor acesteia, care răspund doar în condițiile

stipulate în contractul de asociere.

Asocierea nu are

personalitate juridică, prin statut, membri au hotărât ca administrarea și

reprezentarea să se facă de un comitet compus din președinte și patru membri.

În continuare,

recurentul susține că potrivit art. 7 alin. (3) și art. 41 C. proc. civ.,

asociația poate fi chemată în calitate de pârâtă. În cauza de față, angajarea

răspunderii asocierii s-a făcut prin organul de reprezentare, partea

contractantă fiind Asociația, care își desfășoară activitatea și în acest

moment, blocul nefiind finalizat și predat nici la această dată.

În susținerea lipsei

de autonomie procesuală, se arată că patrimoniul asociației include drepturile

și obligațiile contractate, iar dacă Asociația nu a fost desființată, starea de

indiviziune nu a încetat.

Recursul este

nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele argumente:

Contractul de

antrepriză nr. 6495 din 20 septembrie 1993, ce stă la baza pretențiilor

reclamantei a fost încheiat între Asociația de Locatari bloc S. și reclamanta

SC C.U. SA Iași.

Asociația de Locatari

a fost constituită în vederea edificării unui bloc de locuințe, acesta fiind

scopul patrimonial comun al membrilor asociației, ceea ce din punct de vedere

juridic reprezintă o societate civilă, reglementată de dispozițiile art. 1491 C.

civ.. Asociația de Locatari bloc S. s-a constituit în anul 1991, având 19

membri fondatori și și-a încetat existența în anul 2009, atunci când scopul

asociației a fost atins, respectiv blocul a fost edificat și finalizat.

Societatea civilă

astfel constituită nu a deținut personalitate juridică, situație necontestată

de către pârât, iar datorită acestui caracter ea nu a dobândit calitatea de

subiect autonom de drept, ceea ce înseamnă că în relațiile cu terții societatea

nu există ca subiect de drept.

Prin art. 5 din Actul

adițional nr. 4 din 20 ianuarie 1999, semnat de către Președintele asociației,

s-a stabilit repartizarea pe beneficiari a costurilor totale, iar prin Actul

adițional nr. 7/2005, au fost prevăzute penalități de întârziere pentru plata

cu întârziere a facturilor, act semnat de către pârât, în nume propriu. De

asemenea, este de menționat că facturile reprezentând debit au fost achitate de

către pârât, ceea ce reprezintă o acceptare tacită a prevederilor Actului

adițional nr. 4/1999.

În raport de acestea,

potrivit art. 1520 - 1522 C. civ., pentru obligațiile contractate, chiar dacă

în calitate de beneficiar al lucrării figurează asociația de locatari,

răspunderea aparține pârâtului, în calitate de asociat contractant, ceea ce

justifică calitatea procesuală pasivă.

În raport de aceste

împrejurări de fapt și de drept prezentate, pârâtul deține legitimare

procesuală în cauză, motiv pentru care, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin.

(1) C. proc. civ., urmează să respingă prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat

recursul declarat de pârâtul M.B. împotriva Deciziei nr. 50 din 8 iulie 2010

pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 mai 2011.