ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3435/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

La data de 16 iulie 2004,

reclamanta SC C.S. SRL București, a chemat în judecată pe pârâta SC R.G.B. SRL

București, pentru a fi obligată să emită facturi pentru sumele achitate în

contul contractului nr. 155 din 1 iunie 2000, la plata sumei de 1.000 dolari

S.U.A. contravaloare lucrări de remediere la spălătoria auto, daune cominatorii

de 1.000.000 lei pe zi de întârziere pentru neîndeplinirea acestor obligații și

60.000.000 lei daune produse ca urmare a întreruperii activității din culpa

pârâtei, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1497

din 2 februarie 2004, Tribunalul București a respins acțiunea reclamantei,

admițând excepția de prematuritate a introducerii acțiunii potrivit art. 720

1

C. proc. civ.

Curtea de Apel București,

prin decizia civilă nr. 663 din 18 noiembrie 2004, a admis apelul reclamantei,

a schimbat în parte hotărârea instanței de fond, în sensul că, a respins

capetele de cerere privind obligarea pârâtei la emiterea facturii și plata de

daune cominatorii, ca neîntemeiate, menținând celelalte dispoziții.

Împotriva acestei din urmă

hotărâri judecătorești, reclamanta a declarat recurs, solicitând, în esență,

trimiterea cauzei spre rejudecare în fond și examinarea tuturor capetelor de

cerere formulate prin acțiunea sa pentru care s-au făcut notificări în

decembrie 2001, ianuarie 2002 și s-a făcut convocarea la concilierea directă

din 17 aprilie 2003.

Recursul este întemeiat

pentru cele ce se vor arăta în continuare.

Din actele și lucrările

dosarului rezultă că reclamanta a formulat o acțiune cu mai multe capete de

cerere, derivând din derularea contractului din 1 iunie 2000, încheiat de părți

pentru executarea unor lucrări de antrepriză, spălătorie auto.

Examinând hotărârea ce se

atacă, se constată că, deși apelul reclamantei a fost admis și a fost reținută

prematuritatea acțiunii pentru neconcilierea prevăzută de art. 720 C. proc.

civ., instanța de apel a pășit la examinarea totuși pe fond a cauzei în ceea ce

privește cererea de obligare a pârâtei la emiterea facturii.

Din lucrările dosarului

rezultă că în legătură cu derularea necorespunzătoare a contractului de

antrepriză părțile au procedat la notificări și concilieri, având pretenții

reciproce.

În consecință, cum nu poate

fi respinsă ideea că părțile au încercat totuși concilierea pretențiilor lor,

și în acțiunea de față trebuia reținut că nu s-au încălcat prevederile art. 720

1

C. proc. civ. și instanțele trebuiau să pășească la examinarea în fond a

tuturor capetelor de cerere privind pretențiile reclamantei.

Astfel că, recursul

reclamantei va fi admis, se va casa hotărârea atacată și se va trimite cauza

spre rejudecare la aceeași curte de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanta SC C.S. SRL București, împotriva deciziei comerciale nr. 663 din 18

noiembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.

Casează decizia recurată și

trimite cauza la Curtea de Apel București, spre rejudecare.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință

publică, astăzi 7 iunie 2005.