ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3339/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3339/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Cererea de chemare în judecată
La data de 12 februarie 2010, a fost
înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr. 1275/1/2010, acțiunea prin care
recurenta C.O. a solicitat în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al
Magistraturii pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea Hotărârii
nr. 2199 din 17 decembrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
și pe cale de consecință admiterea contestației formulate și anularea probei
orale constând în susținerea proiectului la concursul pentru numirea într-o
funcție de conducere, organizat în perioada 2 octombrie-15 decembrie și
reluarea acestei probe în fața unei alte condiții de examen, în condiții de
obiectivitate și legalitate.
În fapt, recurenta arată că a
participat la concursul/examenul pentru numirea în funcția de președinte la Judecătoria Turnu Măgurele, care s-a desfășurat în perioada 2 octombrie - 15 decembrie 2009,
fiind singurul candidat la această funcție.
Astfel, la data de 21 noiembrie 2009,
a susținut proiectul referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției
de conducere pentru care a candidat, fiind notată cu 4,46; ulterior la data de
4 decembrie 2009 a participat la testarea scrisă privind managementul,
comunicarea și resursele umane, obținând nota 9.
Susține recurenta că examinarea sa
din data de 21 noiembrie 2009 la proba orală constând în susținerea
proiectului, a fost făcută de Comisia de examinare cu încălcarea dispozițiile
art. 15 alin. (2) și (3) din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 320/2006 cu modificările și completările ulterioare și anexa
4 la Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1687/2009 în
sensul nerespectării procedurii de examen, lăsând loc arbitrariului și ducând la
încălcarea principiului egalității de șanse, stabilității și predictibilității
în care trebuie să se desfășoare un concurs.
Astfel, susține recurenta că în
cazul său nu s-a respectat intervalul de examinare stabilit de Consiliul
Superior al Magistraturii în cadrul tematicii - 15 minute pentru susținerea
proiectului și 15 minute pentru răspunsuri la întrebările comisiei, fiindu-i
acordate doar 3-4 minute pentru susținerea proiectului și 5 minute pentru
răspunsuri la întrebările formulate în rest mai mult de o jumătate de oră fiind
supuse unei adevărate cercetări disciplinare, ce avea la bază o sesizare din
partea a 5 judecători din cadrul Judecătoriei Turnu Măgurele care își
manifestau dezacordul privind numirea sa în funcția pentru care candida,
invocând o serie de motive de comportament.
Mai arată recurenta că deși timpul
acordat susținerii proiectului a depășit intervalul de timp stabilit, relevant
este faptul că susținerea proiectului ca probă de examinare a fost înlocuită cu
cercetarea sa disciplinară, inadmisibilă la un concurs.
Prin această practică contrară
regulamentului și legii i-a fost lezat dreptul legat de carieră, a fost negat
de comisie scopul unui proiect, n-au fost respectate criteriile prevăzute de
art. 15 alin. (2) și (3) din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.
320/2006 și nr. 817/2008.
În opinia recurentei contestația sa
privește nelegalitatea procedurii de examinare și subiectivitatea comisiei de
examinare, aspecte nepermise de legiuitor, și s-a întemeiat pe art. 15 alin.
ultim din HCSM nr. 320/2006 referitoare la faptul că nota la proiect este
definitivă, neputând fi contestată.
Prin utilizarea de către Comisia de
examinare a unei proceduri ad-hoc, alta decât cea prevăzută de Hotărârea
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 320/2006, nr. 817/2008, nr. 1687/2009,
au fost înlocuite criteriile de selecție calitative avute în vedere și
stabilite prin actele ce guvernează desfășurarea examenului, afectează
garanțiile unei concurențe și examinarea pe principii de egalitate, ducând la
lipsa de transparență a examenului.
Fiind încălcat principiul egalității
de șanse, sancțiunea aplicabilă pentru încălcarea regulamentelor este anularea
probei orale, ceea ce a și solicitat Consiliul Superior al Magistraturii însă
prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 2199 din 17
decembrie 2009 i s-a respins contestația cu motivarea că examinarea s-a făcut
cu respectarea art. 15 alin. (2) pct. c din Hotărârea Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 320/2006, în sensul că au fost respectate
respectivele dispoziții legale prin întrebările ce i-au fost adresate de
comisie referitoare la atitudinea față de colegi, necontravenind criteriilor de
evaluare a proiectului.
Susține recurenta că prin acest mod
de soluționare se face o confuzie intre dispozițiile legale sus indicate și
dispozițiile art. 51 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 referitoare la revocarea
din funcția de conducere a judecătorilor pentru exercitarea necorespunzătoare a
atribuțiilor privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea,
asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale.
În drept recurentul a invocat
dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., art. 29 alin. (5)-(7) din Legea nr.
317/2004.
Întâmpinarea formulată în cauză
În termen legal intimatul a formulat
întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a recursului,
arătând, în esență, că nu există motive de nelegalitate a Hotărârii Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 2199 din 17 decembrie 2009, în sensul
invocat de recurentă.
Astfel, susține intimata că printre
criteriile referitoare la aprecierea susținerii proiectului privind exercitarea
atribuțiilor specifice funcției de conducere, la lit. c) a art. 15 alin. (2)
din Regulament este reglementat drept criteriu de apreciere „comportamentul și
comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii,
persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media,
asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței și
transparența actului de conducere”.
În consecință nu se poate aprecia că
eventualele întrebări ale comisiei de examinare, referitoare la atitudinea față
de colegi, au contravenit criteriilor de evaluare a proiectului. Totodată din
analiza dispozițiilor regulamentare care privesc etapa susținerii orale a
proiectului, se poate observa că au fost prevăzute suficiente garanții care să
asigure candidaților egalitate de tratament.
Susține intimata că în aprecierea
susținerii proiectului recurentei privind exercitarea atribuțiilor specifice
funcției de conducere, au fost avute în vedere elemente obiective, relevate de
criteriile de apreciere înscrise în Regulament, procedura de susținere a
proiectului aplicându-se uniform tuturor candidaților.
Mai arată intimata că stabilirea
procedurii de organizare și desfășurare a concursurilor de promovare a
magistraților în funcții de execuție sau de conducere, inclusiv modalitatea de
contestare a rezultatelor, sunt atributul Consiliului Superior al Magistraturii.
Criticile ce vizează aspectele
referitoare la modalitatea de apreciere a membrilor comisiei de examinare a
proiectelor de management ale candidaților și la un pretins subiectivism al
acestora în acordarea notelor, nu pot fi reținute ca fundament al nelegalității
hotărârii contestate.
În drept intimata și-a întemeiat
întâmpinarea pe dispozițiile art. 308 alin. (2) C. proc. civ.
Hotărârea atacată cu recurs
Prin Hotărârea nr. 2199 din 17
decembrie 2009 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a validat
rezultatele concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a
judecătorilor la curțile de apel, tribunale și judecătorii, organizat în
perioada 2 octombrie - 15 decembrie 2009 și a respins solicitările cuprinse în
memoriile formulate de către trei candidați, printre care și recurenta C.O.
Din considerentele hotărârii
contestate se reține că doamna judecător C.O. a solicitat anularea probei
constând în susținerea proiectului referitor la exercitarea atribuțiilor
specifice funcției de conducere și reluarea acestei probe în fața unei alte
comisii de examen, invocându-se încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) și
(3) din regulamentul de concurs și a anexei nr. 4 la Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1687/2009 pentru următoarele
motive: nu a fost respectat intervalul de examinare stabilit în tematică,
fiindu-i acordate circa 9 minute pentru prezentare și întrebări referitoare la
proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere;
comisia de examinare a realizat o cercetare disciplinară a autoarei
contestației, pornind de la o sesizare a colegilor de instanță, care își
exprimă dezacordul față de posibilitatea numirii acesteia în funcția de
președinte, invocându-se un comportament agresiv față de ceilalți colegi și
personalul auxiliar; relația dintre candidată și colegii săi a fost foarte
bună, colegii din instanță fiind influențați de fosta președintă, căreia i-a
solicitat o copie a bilanțului întocmit pentru anul precedent în vederea
întocmirii proiectului privind exercitare atribuțiilor specifice funcției de
conducere, cerere care nu i-a fost aprobată; comisia de examinare a avut
posibilitatea examinării dosarului său profesional și a profilului psihologic;
prin utilizarea de către comisia de examinare a unei proceduri ad-hoc, alta
decât cea prevăzută de regulament, au fost înlocuite criteriile de selecție
calitativă, invocându-se încălcarea principiului egalității de șanse.
Referitor la criticile pentru
aprecierea susținerii proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice
funcției de conducere, prevăzute de art. 15 alin. (2) din Regulament, Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că la art. 15 alin. (2) lit. c)
este reglementat drept criteriu de apreciere „comportamentul și comunicarea cu
judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele
implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea
accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței și
transparența actului de conducere”, situație față de care nu se poate aprecia
că eventualele întrebări ale comisiei de examinare, referitoare la atitudinea
față de colegi, au contravenit criteriilor de evaluare a proiectului
Hotărârea instanței de recurs
Analizând cauza, prin prisma
motivelor de recurs, în raport cu dispozițiile Regulamentului de concurs, Înalta
Curte reține următoarele:
Regulamentul privind organizarea și
desfășurarea concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere
a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 320 din 27 aprilie 2006 , cu modificările și
completările ulterioare, în art. 15 alin. (2) și (3) prevede următoarele:
“ În aprecierea susținerii
proiectului vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii:
a.) capacitatea de organizare,
capacitatea rapidă de decizie, autoperfecționarea, capacitatea de analiză,
sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung,
inițiativa și capacitatea de adaptare rapidă;
b.) îndeplinirea atribuțiilor
prevăzute de lege și regulament, cunoașterea și capacitatea de a pune în
practică politicile publice în domeniul justiției, strategiile naționale și
secvențiale în domeniul justiției și respectarea principiului repartizării
aleatorie;
c.) comportamentul și comunicarea cu
judecători, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele
implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea
accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței și
transparența actului de conducere;
d.) folosirea adecvată a resurselor
umane și materiale, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză,
raportul resurse investiții-rezultate obținute, gestionarea informațiilor,
organizarea pregătirii și perfecționării profesională și repartizarea
sarcinilor în cadrul instanței;
Fiecare criteriu valorează 2,5 puncte din totalul
punctajului pentru această probă. Nota finală la susținerea proiectului reprezintă
media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei”.
Recurenta C.O., judecător la Judecătoria Turnu Măgurele, a participat la concursul/ examenul pentru numirea în funcții de
conducere a judecătorilor la curțile de apel, tribunale și judecătorii, organizat
de intimat în perioada 2 octombrie - 15 decembrie 2009, candidând pentru
funcția de președinte la Judecătoria Turnu Măgurele.
În urma susținerii tuturor probelor,
recurenta a fost declarată respinsă, întrucât nu a îndeplinit condițiile de
medie și respectiv de notă la proba, contestată în prezenta cauză, respectiv
susținerea proiectului referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției
de conducere prevăzute de art. 26 din Regulamentul de concurs.
În primul rând Înalta Curte subliniază
faptul că efectuând controlul de legalitate al hotărârii contestate va verifica
doar respectarea cadrului legal stabilit prin Regulamentul de concurs în cazul
probei de concurs contestată de recurentă fără a face aprecieri în legătură cu
modul de notare a criteriile complexe de apreciere a însușirilor și
aptitudinilor candidatei în raport cu funcția de conducere pentru care a
candidat, atribut exclusiv al Comisiei de examinare, legal constituite.
Hotărârea contestată este întemeiată
având în vedere că examinarea recurentei la proba orală constând în susținerea
proiectului s-a realizat cu respectarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) și (3)
din Regulamentul de concurs.
Astfel, faptul că întrebările
adresate de către comisia de examinare au făcut referire și la memoriu transmis
de colegii de instanță ai recurentei nu excede cadrului regulamentar de concurs
în condițiile în care unul dintre criteriile de apreciere și notare a
proiectului avea în vedere tocmai comportamentul și comunicarea candidatului cu
judecătorii și celălalt personal al instanței.
Faptul că în examinarea recurentei
s-au formulat mai multe întrebări circumscrise criteriului prevăzut la lit. c)
a alin. (2) a art. 15 din Regulamentul de concurs, nu poate fi calificat drept
o notare exclusiv bazată pe acest criteriu în condițiile în care comisia de
examinare a respectat alin. (3) al art. 15 în sensul că a acordat note pentru
toate cele patru criterii prevăzute în alin. (2) al aceluiași articol.
Este atributul exclusiv al Comisiei
de examinare să decidă asupra modului în care înțelege să formuleze întrebările
menite a conduce la verificarea candidaților prin prisma celor patru criterii
prevăzute de art. 15 alin. (2) din Regulamentul de concurs, ceea ce nu poate fi
calificat drept o procedură ad-hoc de examinare cu consecința unei lipse de
transparență a examenului , cum în mod greșit susține recurenta.
Sunt nefondate și susținerile
recurentei referitoare la desfășurarea procedurii de examen cu încălcarea
principiului egalității de șanse, stabilității și predictibilității în
condițiile în care aceeași procedură de examinare, bazată pe dispoziții
regulamentare, s-a aplicat în cazul tuturor candidaților.
În raport cu obiectul cererii de
recurs, prin care instanța a fost investită cu recursul împotriva Hotărârii nr.
2199 din 17 decembrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în
condițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, Înalta Curte
constată că exced limitelor cadrului procesual astfel delimitat criticile formulate
de recurentă cu privire la nelegalitatea dispozițiilor Regulamentului de
concurs, aprobat prin Hotărârea nr. 320/2006 a Plenului CSM, formulată în
raport cu reglementările cu forță juridică superioară; prin urmare aceste
critici nu vor fi analizate in acest cadru procesual.
În consecință, față de cele mai sus
expuse, constatând legalitatea și temeinicia hotărârii recurate și față de
dispozițiile art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de C.O. împotriva
Hotărârii nr. 2199 din 17 decembrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 23 iunie
2010.