ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3339/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată La data de 12 februarie 2010, a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr. 1275/1/2010, acțiunea prin care recurenta C.O. a solicitat în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea Hotărârii nr. 2199 din 17 decembrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și pe cale de consecință admiterea contestației formulate și anularea probei orale constând în susținerea proiectului la concursul pentru numirea într-o funcție de conducere, organizat în perioada 2 octombrie-15 decembrie și reluarea acestei probe în fața unei alte condiții de examen, în condiții de obiectivitate și legalitate.

În fapt, recurenta arată că a participat la concursul/examenul pentru numirea în funcția de președinte la Judecătoria Turnu Măgurele, care s-a desfășurat în perioada 2 octombrie - 15 decembrie 2009, fiind singurul candidat la această funcție.

Astfel, la data de 21 noiembrie 2009, a susținut proiectul referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care a candidat, fiind notată cu 4,46; ulterior la data de 4 decembrie 2009 a participat la testarea scrisă privind managementul, comunicarea și resursele umane, obținând nota 9. Susține recurenta că examinarea sa din data de 21 noiembrie 2009 la proba orală constând în susținerea proiectului, a fost făcută de Comisia de examinare cu încălcarea dispozițiile art. 15 alin. (2) și (3) din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 320/2006 cu modificările și completările ulterioare și anexa 4 la Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1687/2009 în sensul nerespectării procedurii de examen, lăsând loc arbitrariului și ducând la încălcarea principiului egalității de șanse, stabilității și predictibilității în care trebuie să se desfășoare un concurs.

Astfel, susține recurenta că în cazul său nu s-a respectat intervalul de examinare stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul tematicii - 15 minute pentru susținerea proiectului și 15 minute pentru răspunsuri la întrebările comisiei, fiindu-i acordate doar 3-4 minute pentru susținerea proiectului și 5 minute pentru răspunsuri la întrebările formulate în rest mai mult de o jumătate de oră fiind supuse unei adevărate cercetări disciplinare, ce avea la bază o sesizare din partea a 5 judecători din cadrul Judecătoriei Turnu Măgurele care își manifestau dezacordul privind numirea sa în funcția pentru care candida, invocând o serie de motive de comportament. Mai arată recurenta că deși timpul acordat susținerii proiectului a depășit intervalul de timp stabilit, relevant este faptul că susținerea proiectului ca probă de examinare a fost înlocuită cu cercetarea sa disciplinară, inadmisibilă la un concurs.

Prin această practică contrară regulamentului și legii i-a fost lezat dreptul legat de carieră, a fost negat de comisie scopul unui proiect, n-au fost respectate criteriile prevăzute de art. 15 alin. (2) și (3) din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 320/2006 și nr. 817/2008. În opinia recurentei contestația sa privește nelegalitatea procedurii de examinare și subiectivitatea comisiei de examinare, aspecte nepermise de legiuitor, și s-a întemeiat pe art. 15 alin. ultim din HCSM nr. 320/2006 referitoare la faptul că nota la proiect este definitivă, neputând fi contestată.

Prin utilizarea de către Comisia de examinare a unei proceduri ad-hoc, alta decât cea prevăzută de Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 320/2006, nr. 817/2008, nr. 1687/2009, au fost înlocuite criteriile de selecție calitative avute în vedere și stabilite prin actele ce guvernează desfășurarea examenului, afectează garanțiile unei concurențe și examinarea pe principii de egalitate, ducând la lipsa de transparență a examenului.

Fiind încălcat principiul egalității de șanse, sancțiunea aplicabilă pentru încălcarea regulamentelor este anularea probei orale, ceea ce a și solicitat Consiliul Superior al Magistraturii însă prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 2199 din 17 decembrie 2009 i s-a respins contestația cu motivarea că examinarea s-a făcut cu respectarea art. 15 alin. (2) pct. c din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 320/2006, în sensul că au fost respectate respectivele dispoziții legale prin întrebările ce i-au fost adresate de comisie referitoare la atitudinea față de colegi, necontravenind criteriilor de evaluare a proiectului.

Susține recurenta că prin acest mod de soluționare se face o confuzie intre dispozițiile legale sus indicate și dispozițiile art. 51 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 referitoare la revocarea din funcția de conducere a judecătorilor pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale. În drept recurentul a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., art. 29 alin. (5)-(7) din Legea nr. 317/2004. 2. Întâmpinarea formulată în cauză În termen legal intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a recursului, arătând, în esență, că nu există motive de nelegalitate a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 2199 din 17 decembrie 2009, în sensul invocat de recurentă.

Astfel, susține intimata că printre criteriile referitoare la aprecierea susținerii proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, la lit. c) a art. 15 alin. (2) din Regulament este reglementat drept criteriu de apreciere „comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței și transparența actului de conducere”. În consecință nu se poate aprecia că eventualele întrebări ale comisiei de examinare, referitoare la atitudinea față de colegi, au contravenit criteriilor de evaluare a proiectului.

Totodată din analiza dispozițiilor regulamentare care privesc etapa susținerii orale a proiectului, se poate observa că au fost prevăzute suficiente garanții care să asigure candidaților egalitate de tratament. Susține intimata că în aprecierea susținerii proiectului recurentei privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, au fost avute în vedere elemente obiective, relevate de criteriile de apreciere înscrise în Regulament, procedura de susținere a proiectului aplicându-se uniform tuturor candidaților. Mai arată intimata că stabilirea procedurii de organizare și desfășurare a concursurilor de promovare a magistraților în funcții de execuție sau de conducere, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor, sunt atributul Consiliului Superior al Magistraturii.

Criticile ce vizează aspectele referitoare la modalitatea de apreciere a membrilor comisiei de examinare a proiectelor de management ale candidaților și la un pretins subiectivism al acestora în acordarea notelor, nu pot fi reținute ca fundament al nelegalității hotărârii contestate. În drept intimata și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 308 alin. (2) C. proc. civ. 3. Hotărârea atacată cu recurs Prin Hotărârea nr. 2199 din 17 decembrie 2009 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a validat rezultatele concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor la curțile de apel, tribunale și judecătorii, organizat în perioada 2 octombrie - 15 decembrie 2009 și a respins solicitările cuprinse în memoriile formulate de către trei candidați, printre care și recurenta C.O.

Din considerentele hotărârii contestate se reține că doamna judecător C.O.

a solicitat anularea probei constând în susținerea proiectului referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere și reluarea acestei probe în fața unei alte comisii de examen, invocându-se încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) și (3) din regulamentul de concurs și a anexei nr. 4 la Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1687/2009 pentru următoarele motive: nu a fost respectat intervalul de examinare stabilit în tematică, fiindu-i acordate circa 9 minute pentru prezentare și întrebări referitoare la proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere; comisia de examinare a realizat o cercetare disciplinară a autoarei contestației, pornind de la o sesizare a colegilor de instanță, care își exprimă dezacordul față de posibilitatea numirii acesteia în funcția de președinte, invocându-se un comportament agresiv față de ceilalți colegi și personalul auxiliar; relația dintre candidată și colegii săi a fost foarte bună, colegii din instanță fiind influențați de fosta președintă, căreia i-a solicitat o copie a bilanțului întocmit pentru anul precedent în vederea întocmirii proiectului privind exercitare atribuțiilor specifice funcției de conducere, cerere care nu i-a fost aprobată; comisia de examinare a avut posibilitatea examinării dosarului său profesional și a profilului psihologic;

prin utilizarea de către comisia de examinare a unei proceduri ad-hoc, alta decât cea prevăzută de regulament, au fost înlocuite criteriile de selecție calitativă, invocându-se încălcarea principiului egalității de șanse.

Referitor la criticile pentru aprecierea susținerii proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, prevăzute de art. 15 alin. (2) din Regulament, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că la art. 15 alin. (2) lit. c) este reglementat drept criteriu de apreciere „comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței și transparența actului de conducere”, situație față de care nu se poate aprecia că eventualele întrebări ale comisiei de examinare, referitoare la atitudinea față de colegi, au contravenit criteriilor de evaluare a proiectului 4. Hotărârea instanței de recurs Analizând cauza, prin prisma motivelor de recurs, în raport cu dispozițiile Regulamentului de concurs, Înalta Curte reține următoarele: Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 320 din 27 aprilie 2006 , cu modificările și completările ulterioare, în art. 15 alin. (2) și (3) prevede următoarele: “ În aprecierea susținerii proiectului vor fi avute în vedere, în principal,

următoarele criterii: a.) capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa și capacitatea de adaptare rapidă; b.) îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și regulament, cunoașterea și capacitatea de a pune în practică politicile publice în domeniul justiției, strategiile naționale și secvențiale în domeniul justiției și respectarea principiului repartizării aleatorie; c.) comportamentul și comunicarea cu judecători, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței și transparența actului de conducere; d.) folosirea adecvată a resurselor umane și materiale, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză, raportul resurse investiții-rezultate obținute, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii și perfecționării profesională și repartizarea sarcinilor în cadrul instanței; Fiecare criteriu valorează 2,5 puncte din totalul punctajului pentru această probă.

Nota finală la susținerea proiectului reprezintă media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei”. Recurenta C.O., judecător la Judecătoria Turnu Măgurele, a participat la concursul/ examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor la curțile de apel, tribunale și judecătorii, organizat de intimat în perioada 2 octombrie - 15 decembrie 2009, candidând pentru funcția de președinte la Judecătoria Turnu Măgurele. În urma susținerii tuturor probelor, recurenta a fost declarată respinsă, întrucât nu a îndeplinit condițiile de medie și respectiv de notă la proba, contestată în prezenta cauză, respectiv susținerea proiectului referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere prevăzute de art. 26 din Regulamentul de concurs.

În primul rând Înalta Curte subliniază faptul că efectuând controlul de legalitate al hotărârii contestate va verifica doar respectarea cadrului legal stabilit prin Regulamentul de concurs în cazul probei de concurs contestată de recurentă fără a face aprecieri în legătură cu modul de notare a criteriile complexe de apreciere a însușirilor și aptitudinilor candidatei în raport cu funcția de conducere pentru care a candidat, atribut exclusiv al Comisiei de examinare, legal constituite. Hotărârea contestată este întemeiată având în vedere că examinarea recurentei la proba orală constând în susținerea proiectului s-a realizat cu respectarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) și (3) din Regulamentul de concurs.

Astfel, faptul că întrebările adresate de către comisia de examinare au făcut referire și la memoriu transmis de colegii de instanță ai recurentei nu excede cadrului regulamentar de concurs în condițiile în care unul dintre criteriile de apreciere și notare a proiectului avea în vedere tocmai comportamentul și comunicarea candidatului cu judecătorii și celălalt personal al instanței. Faptul că în examinarea recurentei s-au formulat mai multe întrebări circumscrise criteriului prevăzut la lit. c) a alin. (2) a art. 15 din Regulamentul de concurs, nu poate fi calificat drept o notare exclusiv bazată pe acest criteriu în condițiile în care comisia de examinare a respectat alin. (3) al art. 15 în sensul că a acordat note pentru toate cele patru criterii prevăzute în alin. (2) al aceluiași articol.

Este atributul exclusiv al Comisiei de examinare să decidă asupra modului în care înțelege să formuleze întrebările menite a conduce la verificarea candidaților prin prisma celor patru criterii prevăzute de art. 15 alin. (2) din Regulamentul de concurs, ceea ce nu poate fi calificat drept o procedură ad-hoc de examinare cu consecința unei lipse de transparență a examenului , cum în mod greșit susține recurenta. Sunt nefondate și susținerile recurentei referitoare la desfășurarea procedurii de examen cu încălcarea principiului egalității de șanse, stabilității și predictibilității în condițiile în care aceeași procedură de examinare, bazată pe dispoziții regulamentare, s-a aplicat în cazul tuturor candidaților.

În raport cu obiectul cererii de recurs, prin care instanța a fost investită cu recursul împotriva Hotărârii nr. 2199 din 17 decembrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, Înalta Curte constată că exced limitelor cadrului procesual astfel delimitat criticile formulate de recurentă cu privire la nelegalitatea dispozițiilor Regulamentului de concurs, aprobat prin Hotărârea nr. 320/2006 a Plenului CSM, formulată în raport cu reglementările cu forță juridică superioară; prin urmare aceste critici nu vor fi analizate in acest cadru procesual. În consecință, față de cele mai sus expuse, constatând legalitatea și temeinicia hotărârii recurate și față de dispozițiile art. 312 C. proc.

civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.O. împotriva Hotărârii nr. 2199 din 17 decembrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 23 iunie 2010.