ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7047/2004

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de

9 aprilie 2002 sub nr. 4396 pe rolul Tribunalului Cluj, reclamanții V.R. și V.V.

în contradictoriu cu Primarul comunei Gilău și Primăria comunei Gilău au

solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța:

- să anuleze Dispoziția nr. 112 din

13 martie 2002 emisă de Primarul comunei Gilău;

- să le restituie în natură imobilul

situat în comuna Gilău.

În motivarea acțiunii reclamanții

arată că imobilul a fost preluat de către stat în temeiul Legii nr. 18/1968,

care nu poate constitui titlu valabil deoarece dispozițiile acesteia încalcă

prevederile Constituției din 1965 și art. 481 C. civ.

Tribunalul Cluj, prin sentința

civilă nr. 781 din 27 noiembrie 2002, a respins acțiunea ca nefondată, reținând

în esență că art. 2 din Legea nr. 10/2001 definește sensul preluării abuzive a

imobilului și enumeră actele normative în baza cărora au fost făcute preluările

abuzive, printre care nu este Legea nr. 18/1968.

Curtea de Apel Cluj prin decizia

civilă nr. 16 din 12 februarie 2003 a admis apelul declarat de către reclamanți

și a schimbat sentința apelată în sensul că a admis acțiunea reclamanților și a

anulat Dispoziția 112 din 11 martie 2002 emisă de către Primarul comunei Gilău,

dispunând restituirea în natură a imobilului situat în comuna Gilău.

A fost respinsă cererea față de

Primăria comunei Gilău pentru lipsa calității procesual pasive a acesteia.

Pentru a pronunța această hotărâre

instanța de apel a reținut că Legea nr. 10/2001 nu conține o enumerare

limitativă a actelor normative eliberate în perioada 1945-1989 în baza cărora

proprietatea privată a fost trecută în patrimoniul statului ci o enumerare

exemplificativă.

În acest sens s-a reținut că dacă

legiuitorul ar fi înțeles să excepteze anumite situații sau cazuri de preluare,

atunci ar fi făcut-o în mod expres, așa cum a procedat prin prevederile art. 8

din Legea nr. 10/2001 sau cel puțin explicit, nuanțat și restrictiv cum se

poate constata în cazul reglementat de art. 2 lit. b) din legea mai înainte

menționată.

Instanța de apel a mai constatat că

imobilul în litigiu a trecut în proprietatea statului printr-o sentință civilă

care constituie un titlu valabil și ca atare trecerea în proprietatea statului

se încadrează în situația prevăzută de art. 2 lit. g) al Legii nr. 10/2001,

constituind așadar, în accepțiunea acestei legi, tot o preluare abuzivă în

sensul prevederii art. 2 alin. (1) din aceeași lege.

Pe cale de consecință s-a constatat

că reclamanții au, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. a), dreptul la

restituire în natură a imobilului.

Împotriva acestei hotărâri a

instanței de apel a declarat recurs pârâtul Primarul comunei Gilău, invocând

motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Se susține că au fost aplicate

greșit prevederile Legii nr. 10/2001 pentru că în cuprinsul art. 2 nu este

enumerată Legea nr. 18/1968 și, oricum, sentința judecătorească în baza căreia

imobilul a trecut în proprietatea statului nu mai poate fi pusă în discuție,

iar neconstituționalitatea Legii nr. 18/1968 nu putea fi apreciată de către

primăria unei comune.

Recursul este nefondat.

Astfel instanța de apel cu o amplă

motivare a constatat că Legea nr. 10/2001 nu face o enumerare exhaustivă sau

limitativă a actelor normative în baza cărora imobilele au fost preluate în mod

abuziv de către stat, ci doar o enumerare exemplificativă.

A reținut de asemenea în mod legal

și temeinic că în situațiile în care legiuitorul a dorit să excepteze

aplicabilitatea Legii nr. 10/2001, în situația unor anumite acte normative a făcut-o

în mod expres, iar acolo unde nu a făcut-o nu se va putea accepta o

interpretare restrictivă.

În cazul în speță imobilul a trecut

în proprietatea statului printr-o hotărâre judecătorească care constituie un

titlu valabil astfel cum este el definit prin art. 6 al Legii nr. 213/1998 și

ca atare ne aflăm în ipoteza prevăzută de art. 2 lit. g) al Legii nr. 10/2001

și în sensul acestei legi este tot o preluare abuzivă conform art. 2 alin. (1)

a legii mai înainte arătate.

În acest sens este necesar a preciza

că sentința judecătorească în baza căreia s-a produs trecerea în proprietatea

statului a imobilului, nu mai poate fi pusă în discuție în prezent, însă unele

prevederi ale Legii nr. 18/1968 erau neconstituționale, fiind în contradicție

cu principiul „dreptul de proprietate privată este ocrotit de lege (art. 36)”.

De asemenea prin Legea nr. 18/1968 a

fost încălcat și principiul prezumării caracterului legal al averii, obligând

pe proprietarii împotriva cărora s-au făcut sesizări să dovedească caracterul

licit al mijloacelor folosite pentru dobândirea bunurilor.

În consecință, pentru aceste

considerente urmează a reține că toate criticile formulate în recurs sunt

neîntemeiate, instanța de apel făcând o aplicare corectă a legii.

Astfel fiind, urmează a respinge

recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâtul

Primarul comunei Gilău împotriva deciziei nr. 16 din 12 februarie 2003 a Curții

de Apel Cluj, secția civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 decembrie

2004.