ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2381/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 94/1994, Curtea de Apel Alba Iulia a respins, ca nefondată, acțiunea introdusă de reclamanții G.V. și G.E., având ca obiect, anularea deciziei nr. 104/1992, emisă de Prefectura județului Hunedoara, precum și a anexei nr. 10250/1993, întocmită de Consiliul Local al municipiului Deva. Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut în esență că, cererea reclamanților, de anulare a actelor administrative prin care li s-a atribuit o suprafață de teren aferentă construcțiilor proprietate personală, mult mai mică decât cea la care sunt îndreptățiți, este nefondată, deoarece decizia a respectat prevederile art. 30 și 35 din Legea 18/199,1 în sensul că a retrocedat acea suprafață care trecuse anterior, în proprietatea statului.

Împotriva acestei sentințe, la data de 12 aprilie 1994, au declarat recurs, reclamanții, recurs a cărui soluționare a fost suspendată la 25 ianuarie 1995, pentru motivul promovării unei acțiuni separate având ca obiect, anularea titlului de proprietate emis în favoarea pârâtei B.M. (dosar nr. 353/1995). Deși cauza a fost repusă pe rol la data de 23 iunie 2004, recurenții nu au depus dovezi în legătură cu modul de soluționare al dosarului, care a determinat suspendarea și care a făcut să fie operante prevederile art. 242 pct. 2 C. proc. civ. Cauza a fost din nou suspendată, iar la data de 11 aprilie 2005 a fost repusă pe rol, din oficiu.

Dat fiind faptul că recurenții nu au depus nici o dovadă în legătură cu modul de soluționare al dosarului promovat de ei înșiși, că după anul 1995, când a operat prima suspendare, nu au depus nici o diligență și nici o stăruință în soluționarea prezentului recurs, urmează a se constata inexistența interesului acestora, iar cum lipsa interesului echivalează cu lipsa acțiunii, prezentul recurs urmează a se respinge. În plus, față de cele menționate, trebuie arătat faptul că potrivit susținerilor intimatei B.M., neinfirmate de recurenți, dosarul nr. 353/1995, care a determinat suspendarea, a fost soluționat în anul 1995, prin decizia nr. 5015, acest fapt explicând și lipsa de interes a recurenților, în cererea de modificare a sentinței Curții de Apel Alba Iulia.

Pe de altă parte, soluția de respingere a acțiunii pronunțată în același dosar, în care s-a solicitat anularea titlului de proprietate emis de către Consiliul Județean Hunedoara, în favoarea pârâtei B.M., este un argument în plus în favoarea legalității și temeiniciei sentinței pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia. Pentru aceste considerente, nefiind îndeplinit nici unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., prezentul recurs se va respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de G.E. și G.V. împotriva sentinței civile nr. 29 din 21 martie 1994 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 aprilie 2005.