ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1365/2005

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 834

din 18 iunie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, au fost

condamnați inculpații:

F.D. la pedeapsa de 10 ani

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzute de art. 2 alin. (1) și

(2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., au

fost interzise inculpatului drepturile, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) din

același cod, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii.

A fost menținută starea de

arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive cu

începere de la 1 noiembrie 2003 la zi.

F.E. la pedeapsa de 3 ani și

6 luni închisoare, în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu

aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen.

Au fost interzise inculpatei

drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe timp de 4 ani după

executarea pedepsei principale.

A fost menținută starea de

arest a inculpatei și s-a computat perioada arestării preventive cu începere de

la 1 noiembrie 2003 la zi.

Pentru a pronunța această

sentință, prima instanță a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

La data de 31 decembrie

2003, numiții P.M.R. și V.N. au formulat denunțuri la B.C.C.O.A. din cadrul

poliției sectorului 2 București potrivit cărora, în calitate de consumatori,

își procurau droguri de la două persoane, cunoscute sub numele de G. și L. pe

care-i contactează la telefon.

Denunțătorii au fost de

acord să colaboreze cu lucrătorii de poliție în vederea depistării și prinderii

în flagrant a celor doi și au pus la dispoziția organelor de poliție, suma de

1.000.000 lei, formată din bancnote de câte 100.000 lei, ale căror serii au

fost consemnate într-un proces verbal.

Numitul V.N. a contactat

telefonic pe inculpata F.E., cu care a stabilit să-i vândă cinci doze de

heroină, cu prețul de 200.000 lei pentru o doză, fixându-se ca punct de

întâlnire intersecția str. Argeș cu Calea Moșilor.

În jurul orelor 20,30,

denunțătorii P.M.R. și V.N. s-au întâlnit cu cei doi inculpați la locul

stabilit, unde V.N. i-a înmânat inculpatului F.D. suma de 1.000.000 lei,

formată din bani înseriați, în prezența inculpatei F.E., iar inculpatul F.D.

i-a dat un pachețel.

La intervenția lucrătorilor

de poliție, inculpatul F.D. a aruncat banii primiți de la denunțător și ambii

făptuitori au încercat să fugă, însă au fost prinși și imobilizați.

Situația de fapt expusă a

fost stabilită pe baza procesului verbal de consemnare a denunțului verbal,

procesului verbal de înscriere a bancnotelor, procesului verbal de constatare a

infracțiunii flagrante, raportului de constatare tehnico-științifică,

depozițiilor martorilor V.N. și P.M.R., probe coroborate cu declarațiile

inculpaților.

Curtea de Apel București,

secția I penală, prin decizia penală nr. 671 din 15 septembrie 2004, a admis

apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, a desființat în

parte sentința atacată și, rejudecând, a majorat pedeapsa aplicată inculpatei

F.E., pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.

143/2000, cu aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen., de la 3 ani și 6 luni

închisoare la 5 ani închisoare.

Totodată, s-a constatat că

probele de heroină ridicate au fost consumate în procesul analizelor de

laborator.

Prin aceeași decizie au fost

respinse apelurile formulate de inculpații F.D. și F.E.

Împotriva deciziei

pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală, au declarat recurs

inculpații care au invocat motivul de casare, prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., invederând că hotărârile pronunțate sunt netemeinice cu

privire la individualizarea pedepselor aplicate.

Recursurile nu sunt fondate.

Potrivit art. 72 C. pen., la

stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții

generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de

gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana făptuitorului și de

împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Aceste criterii de

individualizare au fost analizate de instanța de fond și reverificate de

instanța de control judiciar, pedepsele aplicate, în cuantumul stabilit și în

modalitatea aleasă fiind bine proporționalizate.

Infracțiunea comisă de

inculpați prezintă un pericol social generic ridicat nu numai prin modalitatea

în care s-a derulat (organizarea unui sistem de contactări telefonice,

stabilirea locului de întâlnire cu maximă prudență), dar mai ales prin

consecințele acesteia în urma cărora mulți tineri devin consumatori de droguri

și potențiali autori de fapte antisociale.

În ceea ce privește profilul

moral al inculpaților, instanțele de fond și de apel au ținut seama de poziția

adoptată de aceștia față de fapta comisă, precum și de împrejurarea că

inculpatul F.D. are antecedente penale, fiind internat în perioada minoratului

timp de 2 ani într-o Școală Specială de Muncă și Reeducare prin sentința penală

nr. 594/1990 a Judecătoriei sectorului 3 București, pentru săvârșirea

infracțiunii de furt calificat, și condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare,

pentru săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni prin sentința penală nr. 497/2000

a Judecătoriei sectorului 3 București.

Toate aceste elemente de

circumstanțiere ale faptei și făptuitorilor au fost avute în vedere la

individualizarea pedepselor, iar sancțiunile aplicate sunt corect dozate, de

natură să asigure realizarea scopului coercitiv și preventiv educativ al

sancțiunii, motiv pentru care recursurile declarate nu sunt fondate și vor fi

respinse în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Se va computa perioada

arestării preventive, iar în baza art. 192 alin. (2) din același cod,

recurenții inculpați vor fi obligați la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de inculpații F.D. și F.E. împotriva deciziei

penale nr. 671 din 15 septembrie 2004 a Curții de Apel București, secția I

penală.

Deduce din pedepsele

aplicate inculpaților, timpul arestării preventive de la 1 noiembrie 2003 la 24

februarie 2005.

Obligă fiecare recurent

inculpat la plata sumei de câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 24 februarie 2005.