ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5341/2004

Asupra recursului civil de față:

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului Maramureș, M.C.M., M.M.R. și M.S.D. au contestat Dispoziția 336

din 2 decembrie 2002 a Primarului comunei Tăuții Măgherăuș, județul Maramureș.

S-a cerut modificarea acesteia în sensul aprobării ofertei de restituire prin echivalent,

conform dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 10/2001 a sumei de 559.060.000 lei

cu titlu de valoare a imobilului revendicat.

Tribunalul Maramureș, prin sentința

civilă nr. 118 din 13 februarie 2003 a respins ca neîntemeiată contestația.

Pentru a pronunța această

soluție tribunalul a reținut că M ianuarie , antecesorul contestatorilor, a

deținut în perioada 1946-1947 autorizație pentru exercitarea profesiei de morar

și figura, în evidențele comunei Bușag, ca posesor al unei mori. M.I. și M.M.

s-au înscris în C.A.P. în 1961, cu întreaga suprafață de teren, cu o moară de

apă și o presă de ulei. La data dizolvării C.A.P.-ului nici moara nici presa nu

mai existau și, ca urmare, instanța făcând aplicarea art. 29 din Legea nr.

10/2001 a constatat că neexistând bunurile pretinse, nu există obligație de

restituire nici prin echivalent, comuna Tăuții Măgherăuș nedeținând bunurile

solicitate.

Împotriva acestei soluții au

declarat apel reclamanții.

Curtea de Apel Cluj, secția civilă,

prin decizia civilă nr. 108 din 25 iunie 2003 a admis apelul reclamanților, a schimbat

sentința civilă nr. 118/2003 în sensul că a admis în parte acțiunea

reclamantului și a anulat dispoziția nr. 336 din 2 decembrie 2002 a Primarului

comunei Tăuții Măgherăuș și a fost obligată pârâta Primăria să restabilească

dreptul reclamanților la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent în

condițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 pentru o moară țărănească de

măcinat cereale și presă de ulei care au funcționat în localitatea Bușag.

Curtea de apel a reținut că în mod

greșit s-a respins contestația deși în cauză s-a făcut dovada că antecesorii

reclamanților au fost proprietarii unei mori și prese de ulei aflate pe terenul

proprietate tabulară a M.C. și că cei doi antecesori au predat cooperativei

aceste obiecte la data înscrierii în C.A.P., 24 ianuarie 1961. S-a constatat că

în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 9 alin. (2) și art. 18 alin. (1) din

Legea nr. 10/2001. Ca urmare, acordarea măsurilor reparatorii nu este condiționată

de preluarea și existența bunului prin patrimoniul primăriei pârâte. S-a mai

reținut că persoanele îndreptățite, reclamanții din cauză, și-au dat acordul

pentru primirea de despăgubiri.

Această decizie a fost atacată cu

recurs de primarul comunei Tăuții Măgherăuș criticând soluția pentru

împrejurarea că a fost obligată Primăria deși aceasta nu are calitatea de

„deținător” impusă de lege.

Recurentul a motivat recursul pe

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. susținând că Tăuții Măgherăuș nu au

avut niciodată în proprietate bunurile pretinse pentru că nu a preluat aceste

bunuri de la Comisia de lichidare a C.A.P.-ului.

Recursul este nefondat și se va

respinge pentru considerentele ce urmează.

Curtea de Apel Cluj în mod

corect a soluționat cauza în raport de probele administrate și de dispozițiile

legale incidente.

În cauză s-a făcut dovada că

bunurile pretinse au existat în proprietatea autorilor reclamanților și că de

aceste bunuri au fost deposedați în mod abuziv la intrarea în C.A.P.

Potrivit art. 9 imobilul preluat în

mod abuziv, indiferent în posesia cui se află se restituie în natură. De la

această regulă există excepția restituirii prin echivalent instituită prin art.

10. Potrivit art. 33 pentru imobilele restituite prin echivalent cererea a fost

bine adresată Primăriei în a cărei rază teritorială s-a aflat imobilul.

Împrejurarea că bunurile nu mai existau la momentul preluării activului de la

C.A.P.-ul care le-a primit nu exonerează Primăria de măsura recuperativă dată

de lege în sarcina acestui gen de instituție, în mod expres.

Caracterul de reparație justifică pe

deplin această plată și nu este condiționată de deținerea în patrimoniul

Primăriei a bunului în discuție.

Pentru considerentele expuse se va

respinge ca neîntemeiat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

pârâtului Primarul Comunei Tăuții Măgherăuș împotriva deciziei nr. 108 din 25

iunie 2003 a Curții de Apel Cluj.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 septembrie

2004.