ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5341/2004

Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureș, M.C.M., M.M.R. și M.S.D. au contestat Dispoziția 336 din 2 decembrie 2002 a Primarului comunei Tăuții Măgherăuș, județul Maramureș. S-a cerut modificarea acesteia în sensul aprobării ofertei de restituire prin echivalent, conform dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 10/2001 a sumei de 559.060.000 lei cu titlu de valoare a imobilului revendicat. Tribunalul Maramureș, prin sentința civilă nr. 118 din 13 februarie 2003 a respins ca neîntemeiată contestația. Pentru a pronunța această soluție tribunalul a reținut că M ianuarie , antecesorul contestatorilor, a deținut în perioada 1946-1947 autorizație pentru exercitarea profesiei de morar și figura, în evidențele comunei Bușag, ca posesor al unei mori.

M.I. și M.M. s-au înscris în C.A.P. în 1961, cu întreaga suprafață de teren, cu o moară de apă și o presă de ulei. La data dizolvării C.A.P.-ului nici moara nici presa nu mai existau și, ca urmare, instanța făcând aplicarea art. 29 din Legea nr. 10/2001 a constatat că neexistând bunurile pretinse, nu există obligație de restituire nici prin echivalent, comuna Tăuții Măgherăuș nedeținând bunurile solicitate. Împotriva acestei soluții au declarat apel reclamanții.

Curtea de Apel Cluj, secția civilă, prin decizia civilă nr. 108 din 25 iunie 2003 a admis apelul reclamanților, a schimbat sentința civilă nr. 118/2003 în sensul că a admis în parte acțiunea reclamantului și a anulat dispoziția nr. 336 din 2 decembrie 2002 a Primarului comunei Tăuții Măgherăuș și a fost obligată pârâta Primăria să restabilească dreptul reclamanților la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent în condițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 pentru o moară țărănească de măcinat cereale și presă de ulei care au funcționat în localitatea Bușag. Curtea de apel a reținut că în mod greșit s-a respins contestația deși în cauză s-a făcut dovada că antecesorii reclamanților au fost proprietarii unei mori și prese de ulei aflate pe terenul proprietate tabulară a M.C.

și că cei doi antecesori au predat cooperativei aceste obiecte la data înscrierii în C.A.P., 24 ianuarie 1961. S-a constatat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 9 alin. (2) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 10/2001. Ca urmare, acordarea măsurilor reparatorii nu este condiționată de preluarea și existența bunului prin patrimoniul primăriei pârâte. S-a mai reținut că persoanele îndreptățite, reclamanții din cauză, și-au dat acordul pentru primirea de despăgubiri. Această decizie a fost atacată cu recurs de primarul comunei Tăuții Măgherăuș criticând soluția pentru împrejurarea că a fost obligată Primăria deși aceasta nu are calitatea de „deținător” impusă de lege. Recurentul a motivat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. susținând că Tăuții Măgherăuș nu au avut niciodată în proprietate bunurile pretinse pentru că nu a preluat aceste bunuri de la Comisia de lichidare a C.A.P.-ului. Recursul este nefondat și se va respinge pentru considerentele ce urmează. Curtea de Apel Cluj în mod corect a soluționat cauza în raport de probele administrate și de dispozițiile legale incidente. În cauză s-a făcut dovada că bunurile pretinse au existat în proprietatea autorilor reclamanților și că de aceste bunuri au fost deposedați în mod abuziv la intrarea în C.A.P. Potrivit art. 9 imobilul preluat în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află se restituie în natură. De la această regulă există excepția restituirii prin echivalent instituită prin art. 10. Potrivit art. 33 pentru imobilele restituite prin echivalent cererea a fost bine adresată Primăriei în a cărei rază teritorială s-a aflat imobilul.

Împrejurarea că bunurile nu mai existau la momentul preluării activului de la C.A.P.-ul care le-a primit nu exonerează Primăria de măsura recuperativă dată de lege în sarcina acestui gen de instituție, în mod expres. Caracterul de reparație justifică pe deplin această plată și nu este condiționată de deținerea în patrimoniul Primăriei a bunului în discuție. Pentru considerentele expuse se va respinge ca neîntemeiat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul pârâtului Primarul Comunei Tăuții Măgherăuș împotriva deciziei nr. 108 din 25 iunie 2003 a Curții de Apel Cluj. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2004.