ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6290/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 118,

pronunțată la data de 1 martie 2004, în dosarul nr. 1858/2003, Tribunalul

Constanța a respins, în baza art. 455, cu referire la art. 453 lit. a) C. proc.

pen., ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei, formulată de

condamnatul

I.I.,

aflat în

custodia Penitenciarului Poarta Albă.

Pentru pronunțarea

hotărârii, prima instanță a reținut următoarele:

Condamnatul I.I. se află în

executarea unei pedepse privative de libertate de 13 ani și 8 luni închisoare,

stabilită prin sentința penală nr. 197 din 31 octombrie 2001 a Tribunalului

Sibiu și a beneficiat de întreruperea executării pedepsei, în mai multe

rânduri.

Din referatul de nouă

expertiză medico-legală, întocmit de către I.N.M.L. Mina Minovici București nr.

A 5/5037/2002, emis la 20 februarie 2004, a rezultat că:

- petentul I.I. prezintă

diagnosticul: „cancer uretral (carcinom tranzițional papilifer moderat

diferențiat) operat, februarie 2001”, „strictură uretrală”, „bronhopneumopatie

obstructivă cronică cu disfuncție ventilatorie accentuată”, „cerebrastenie

posttraumatică”;

- afecțiunea „strictură

uretrală”, poate beneficia de intervenție operatorie urologică prin internare

de scurtă durată într-o unitate medicală de profil, dar condamnatul a refuzat

aplicarea terapiei operatorii cu pază în Spitalul Clinic Sf. Ioan, Clinica

Urologie;

- asistența medicală atât

cea (eventual) postoperatorie în sfera urologică, cât și pentru celelalte boli,

poate fi asigurată în cadrul rețelei sanitare a D.G.P.

În concluzie, nu se poate

dispune întreruperea executării pedepsei.

Împotriva hotărârii, în

termenul legal condamnatul Iușca Ioan a declarat apel motivând că executarea

pedepsei îi agravează starea de sănătate, având cancer uretral.

Cu ocazia soluționării

apelului, s-a procedat la o nouă expertiză medico-legală a apelantului.

În urma investigațiilor de

specialitate, a examinării medico-legale de către Comisia de nouă expertiză din

cadrul I.N.M.L. Mina Minovici București, s-a întocmit raportul de nouă

expertiză medico-legală nr. A 5/6251 din 3 septembrie 2004, comunicat curții la

8 septembrie 2004.

În raportul de nouă

expertiză medico-legală, s-a concluzionat că:

- I.I. prezintă

diagnosticul:

tranzițional papilifer moderat diferențiat) operat, februarie 2001, fără semne

de recidivă;

obstructivă cronică cu disfuncție ventilatorie accentuată;

posttraumatică.

- afecțiunea de la pct. 2

poate beneficia de intervenție operatorie urologică prin internare de scurtă

durată într-o unitate medicală de profil;

- petentul a refuzat de mai

multe ori aplicarea terapiei operatorii, prin internare cu pază, deși a fost

programat prin Spitalul Penitenciar Rahova;

- asistența medicală, atât

cea (eventual) postoperatorie în sfera urologică, cât și pentru celelalte boli,

poate fi asigurată în cadrul rețelei sanitare a D.G.P.

Instanța de apel a respins,

ca nefondat, apelul declarat de condamnat, reținând că, în ultimele expertize

medico-legale s-a concluzionat, în sensul că se poate asigura atât intervenția

operatorie într-o unitate sanitară a Ministerului Sănătății, prin internare sub

pază, posibilitate pe care condamnatul o refuză, cât și în sensul că asistența

medicală poate fi asigurată în rețeaua sanitară a D.G.P., astfel încât soluția

de respingere a cererii de întrerupere a executării pedepsei dispusă de prima

instanță a fost corectă.

Împotriva deciziei instanței

de apel a declarat recurs condamnatul, care a criticat-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, reiterând motivele invocate în cererea de întrerupere a

executării pedepsei.

A susținut recurentul în ce

privește refuzul de a se supune operației în condițiile recomandate, că de fapt

nu a fost vorba de un astfel de refuz, poziția sa fiind greșit interpretată.

În realitate, recurentul își

motivează atitudinea, în sensul că el nu s-a opus nici un moment operației însă

a dorit ca aceasta să fie efectuată în rețeaua sanitară a Ministerului

Sănătății, care dispune de mijloace adecvate de către medici specialiști și numai

după ce în prealabil este supus unor investigații și expertizării specifice.

Recursul este întemeiat.

Potrivit art. 453 lit. a) C.

proc. pen., executarea pedepsei poate fi amânată, respectiv întreruptă când se

constată, pe baza unei expertize medico-legale, că cel condamnat suferă de o

boală care îl pune în imposibilitatea de a executa pedeapsa.

În cauza de față

recurentului condamnat i-a mai fost întreruptă executarea pedepsei pe motiv că

boala de care suferă necesită tratament de strictă specialitate într-o clinică

cu profil urologic pe o perioadă determinată, timp în care nu poate fi tratat

în rețeaua sanitară a D.G.P.

Așa fiind, și cum în

soluționarea prezentei cereri de întrerupere a executării pedepsei s-a efectuat

o nouă expertiză medicală care, deși pornește de la aceleași date ca și

rapoartele de expertiză întocmite cu ocazia judecării cererilor anterioare,

conchide cu aceleași afecțiuni, care anterior motivase întreruperea executării

pedepsei, pot fi tratate în cadrul rețelei sanitare a D.G.P., instanțele erau

datoare să lămurească această neconcordanță, fie cerând explicații suplimentare

comisiei de experți care a întocmit raportul în cauză, fie solicitând avizul

Comisiei de Avizare și Control de pe lângă Institutul Medico-Legal Dr. Mina

Minovici București.

Fără clarificarea acestui

aspect hotărârile de respingere a cererii de întrerupere a executării pedepsei

pe baza ultimei expertize și respectiv de respingere a apelului declarat de

condamnat sunt greșite și urmează a fi casată.

De remarcat este că, în

cuprinsul ultimei expertize medico-legale aflate la filele 72-74 dosar instanță

de apel, se recomandă la consultul oncologic prezentarea recurentului la

clinica de urologie Sf. Ioan pentru explorare endoscopică de evaluare a

stadiului bolii și se propune cu ocazia consultului urologic investigarea în

serviciul în care a fost operat.

De altfel, se mai recomandă

și revenirea în clinica de specialitate Sf. Ioan pentru intervenție

chirurgicală.

În raport de cele

constatate, Înalta Curte apreciază că în cauză instanțele nu erau în măsură să

se pronunțe asupra cererii de întrerupere a executării pedepsei mai înainte de

a fi lămurite toate aspectele.

Pentru aceste considerente,

urmează ca recursul declarat de condamnat să fie admis și în temeiul art. 385

15

pct. 2 lit. c) C. proc. pen., să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare

la prima instanță, ocazie cu care instanța dând dovadă de rol activ va solicita

lămuriri suplimentare în raport de neconcordanțele constatate, solicitând și

avizul Comisiei de Avizare și Control de pe lângă Institutul Medico-Legal Dr.

Mina Minovici din București.

Văzând și dispozițiile art.

192 alin. (3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

condamnatul I.I. împotriva deciziei penale nr. 205 din 17 septembrie 2004 a

Curții de Apel Constanța.

Casează hotărârea atacată,

precum și sentința nr. 118 din 1 martie 2004 a Tribunalului Constanța și

trimite cauza pentru rejudecare la prima instanță, Tribunalul Constanța.

Onorariul apărătorului din

oficiu în sumă de 200.000 lei va fi plătit din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 25 noiembrie 2004.