ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4925/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 506 din 16 aprilie 2004, Tribunalul București, secția I penală, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de condamnatul D.A.A. împotriva sentinței penale nr. 57/1999 a Tribunalului București, secția I penală, pronunțată în dosarul penal nr. 5209/1997, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2301/2001 a Curții Supreme de Justiție, Secția penală. A fost obligat, condamnatul revizuient la plata sumei de 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei reprezentând onorariul de avocat din oficiu s-a dispus să fie avansat din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin adresa nr. 64/III – G/2004 Parchetul de pe lângă Tribunalul București, a înaintat instanței cererea de revizuire a sentinței penale nr. 57 din 9 februarie 1999, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. 5209/1997, formulată de condamnatul D.A.A., cererea fiind înregistrată sub nr. 576/2004. În motivarea cererii revizuientul condamnat D.A.A. a arătat că se află în prezent în posesia unor probe și deducții pe care instanțele de judecată nu le-au avut în vedere și nu le-au interpretat, de natură să stabilească adevăratul făptuitor, astfel încât solicită să se constate că s-a pronunțat o hotărâre netemeinică de condamnare pentru faptele pe care nu le-a recunoscut.

Prima instanță a apreciat că cererea formulată de revizuient este inadmisibilă, deoarece acesta nu a arătat concret în fața procurorului și nici a instanței probele sau „deducțiile” care nu au fost avute în vedere la pronunțarea hotărârii de condamnare. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel revizuientul condamnat, criticând-o, în sensul că în mod greșit i-a fost respinsă cererea de revizuire, deoarece aceasta îndeplinește cerințele prevăzute de art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. Prin decizia penală nr. 392 din 26 mai 2004, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat, obligându-l la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs condamnatul revizuient D.A.A., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și pe fond, admiterea cererii de revizuire și rejudecarea în fond a cauzei, deoarece în prezent se află în posesia unor probe și deducții pe care instanțele de judecată nu le-au cunoscut și nu au avut posibilitatea să le interpreteze pentru a stabili adevăratul făptuitor. Recursul declarat nu este fondat. În prevederile art. 394 lit. a) C. proc. pen., se menționează expres că previziunea unei hotărâri judecătorești definitive poate fi cerută dacă s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei. Așadar, admiterea unei cereri de revizuire este condiționată nu numai de existența unor fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, dar și de faptul că acestea să poată dovedi netemeinicia unei hotărâri de condamnare.

Cum revizuientul nu a indicat în concret probele pe care instanțele nu le-au avut în vedere la pronunțarea hotărârii de condamnare, se constată că recursul este nefondat și urmează să fie respins ca atare. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul declarat de condamnatul revizuient D.A.A. să fie respins ca nefondat. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient D.A.A. împotriva deciziei penale nr. 392 din 26 mai 2004 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă pe recurentul condamnatul revizuient la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 1 octombrie 2004.