ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 202/2005

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 330

din 29 septembrie 2004 a Tribunalului Mehedinți, inculpatul C.G. a fost

condamnat pentru săvârșirea a șapte infracțiuni de luare de mită, prevăzută de

art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu

aplicarea art. 74 alin. (2) și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., la pedepse de

câte 5 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și

art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul execută pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 81 și art. 82

C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata

termenului de încercare de 2 ani și 5 luni închisoare.

S-a atras atenția

inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 254 alin. (3)

C. pen., s-a dispus confiscarea a patru bancnote a câte 50.000 lei, corp

delict, precum și a sumei de 400.000 lei de la inculpatul C.G.

S-a constatat că părțile

vătămate S.I., C.M., B.V. și S.S. nu s-au constituit părți civile.

În baza art. 191 alin. (1)

C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

Pentru a pronunța această

sentință penală, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

În perioada 1 aprilie 2003 –

6 mai 2003, inculpatul C.G., în calitatea sa de medic primar O.R.L. în cadrul

Dispensarului policlinic Vaslui, a pretins și primit sume de bani de la

pacienți.

La data de 6 mai 2003, în

urma denunțului făcut de I.N.R., organele de urmărire penală au organizat un

flagrant, împrejurare în care asupra inculpatului s-a găsit suma de 200.000 lei

în bancnote ce fuseseră marcate chimic.

Situația de fapt și

vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator

administrat în cauză: denunțurile formulate de I.N.R., G.I.M. și T.E.D., proces

– verbal de constatare a infracțiunii flagrante, planșe fotografice,

declarațiile martorilor S.I., C.M., B.V., E.C., P.E., P.G., extras din

registrul de consultații, certificate de concediu medical, contractul de muncă

și fișa postului inculpatului, procese – verbale de confruntare, declarațiile

inculpatului care a negat săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa.

Curtea de Apel Galați, prin

decizia penală nr. 503/ A din 16 septembrie 2004, a respins, ca nefondat,

apelul inculpatului, dispunând obligarea acestuia la plata cheltuielilor

judiciare în sumă de 1.500.000 lei.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs inculpatul C.G., solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârilor atacate și achitarea, în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit.

a) și art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

Temeiul juridic al

recursului îl constituie dispozițiile art. 385

9

pct. 17

1

C. proc. pen.

Examinând recursul, Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că acesta nu este fondat.

Din examinarea materialului

probator administrat în cauză, Curtea reține că instanțele de judecată au

stabilit în mod corect situația de fapt și au constatat în mod just vinovăția

inculpatului pentru faptele deduse judecății.

Din declarațiile martorilor

C.M., S.I., S.S., B.V., I.N.R. rezultă că inculpatul le-a solicitat și a primit

de la aceștia diferite sume de bani pentru efectuarea consultației medicale

și/sau pentru eliberarea unui certificat de concediu medical.

Martorele T.E.D. și G.I.M.

au arătat cum inculpatul a condiționat efectuarea consultațiilor medicale

pentru un grup de copii dintr-un centru de plasament pentru deficienți de

primirea sumei de 50.000 lei pentru fiecare pacient.

Flagrantul efectuat de

organele de urmărire penală a confirmat denunțul formulat de I.N.R., asupra

inculpatului C.G. găsindu-se suma de 200.000 lei pretinsă și primită de la

martor. Inculpatul nu a putut oferi nici o explicație cu privire la proveniența

și prezența acestei sume de bani asupra sa.

Față de aceste împrejurări,

Curtea constată că în cauză nu sunt temeiuri de achitare a inculpatului C.G.,

recursul declarat de acesta urmând a fi respins ca nefondat.

Recurentul va fi obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat.

Văzând și dispozițiile art.

385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul C.G. împotriva deciziei penale nr.

503/ A din 16 septembrie 2004 a Curții de Apel Galați.

Obligă pe recurentul

inculpat la plata sumei de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 12 ianuarie 2005.