ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5424/2006

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1590 din 13 decembrie 2005, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. 2097/2005, în baza art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpata D.V.A., la o pedeapsă de un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată. În baza art. 81 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicată inculpatei pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit conform art. 82 C. pen. În baza art. 359 alin. (1) C. proc.

pen., s-a atras atenția inculpatei asupra nerespectării prevederilor art. 83 C. pen., referitoare la revocarea beneficiului suspendării condiționate. S-a constatat că inculpata a fost reținută și arestată preventiv în cauză în perioada 29 martie 2000 – 31 martie 2000. În baza art. 254 alin. (3) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpată a sumelor de 800.000 lei și respectiv 500.000 lei obținute prin săvârșirea infracțiunii. În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligată inculpata la 1.500 RON cheltuieli judiciare către stat. Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarea situație de fapt: În perioada lunii martie 2000, inculpata D.V.A. își desfășura activitatea în calitate de medic primar, specialist în obstetrică – ginecologie în cadrul maternității B., lucrând în această unitate spitalicească încă de la înființare.

În această calitate inculpata a cunoscut-o pe pacienta S.M. în cursul anului 1999, asistând-o din punct de vedere medical pe parcursul celei dintâi sarcini a acesteia și efectuându-i prima operație cezariană în luna aprilie 1999. După prima naștere, numita S.M. s-a mai prezentat la medicul care-i efectuase intervenția chirurgicală cezariană, iar cu prilejul unui astfel de control i s-a adus la cunoștință de către medicul D. că este din nou însărcinată, vârsta sarcinii fiind destul de avansată, în aceste împrejurări atrăgându-i-se atenția că datorită timpului scurt trecut de la prima operație de cezariană era vorba de o sarcină cu un risc medical crescut și că trebuie menținută atent sub observație.

La data de 14 martie 2000, întrucât se simțea rău din pricina sarcinii, martora S.M., însoțită de soțul său S.A., s-a prezentat din nou la maternitatea B. pentru a fi examinată de către medicul ginecolog D.V.A. Potrivit declarațiilor date în calitate de martori de către numiții S.M. și A., cu acest prilej inculpata i-a efectuat un consult ginecologic pacientei S.M., aducându-le la cunoștință celor doi soți că gravida ar trebui internată pentru prevenirea oricăror complicații, prilej cu care, a mai arătat cei doi martori, inculpata le-a precizat că fiind vorba despre o a doua operație de cezariană într-un interval scurt de timp, trebuie să dea pentru ea suma de 2-3 milioane lei, iar pentru medicul anestezist suma de 300.000 lei.

Dat fiind faptul că pe de o parte la momentul respectiv cei doi soți nu aveau asupra lor suma de bani solicitată de către inculpată, iar pe de altă parte pentru că martora S.M. nu venise pregătită pentru internare, aceștia s-au întors acasă, urmând să revină la maternitate a doua zi pentru internare în vederea efectuării operației. În data de 15 martie 2000, martora S.M. a fost internată de către medicul D.V.A. la maternitatea B., cu acest prilej martorul denunțător S.A. înmânându-i inculpatei suma de 800.000 lei, din care 700.000 lei fusese împrumutată de la martora G.E., împrejurare confirmată de aceasta din urmă prin declarațiile date în cursul procesului penal. Potrivit foii de observație clinic obstetrică, în perioada următoare pacienta S.M.

a rămas internată în maternitatea B. pentru a se afla sub directa supraveghere a medicilor, iar pe parcursul perioadei de spitalizare aceasta a fost examinată periodic de către medicul D.V.A., care urma să efectueze operația cezariană, sub efectul tratamentului medical administrat, starea sarcinii ameliorându-se. În declarațiile date, martora S.M. a susținut că în perioada de spitalizare de dinaintea intervenției chirurgicale, atunci când era consultată medical de către medicul D.V.A., a discutat de mai multe ori cu aceasta despre suma de bani pretinsă pentru efectuarea operației, spunându-i că din cauza dificultăților financiare cu care se confruntă familia sa, nu sunt pregătiți cu această sumă, iar în aceste împrejurări inculpata îi atrăgea atenția că trebuie să se gândească la viața copilului său și o întreba cum de atâta vreme nu a reușit să facă rost de suma de bani pe care trebuia să o dea.

În contextul acestor discuții repetate cu inculpata, martora S.M. și-a făcut impresia că întârzierea efectuării operației cezariene s-ar datora faptului că nu a putut să dea doctoriței D.V.A. întreaga sumă de bani pretinsă, motiv pentru care la fiecare vizită a soțului său (martorul denunțător S.A.) și a mamei sale (martora M.V.) îi ruga insistent pe aceștia să facă rost de suma de bani pretinsă de inculpată. În aceste împrejurări, cu puțin timp înaintea datei de 29 martie 2003, întâlnindu-se cu martorul O.I., unchi din partea soției sale, martorul denunțător S.A. i-a solicitat acestuia cu titlu de împrumut suma de 3.000.000 lei, precizându-i și motivul pentru care are nevoie de acești bani, iar acesta din urmă fiind de acord cu solicitarea lui S.A.

i-a împrumutat suma cerută. În dimineața zilei de 29 martie 2000, în timp ce se îndrepta spre maternitatea B., fiind profund frământat de dificultățile financiare cu care se confrunta în acea perioadă și gândindu-se că dacă va da banii pe care-i împrumutase de la martorul O.I., doctoriței care urma să o opereze pe soția sa, nu va mai avea de unde să-i restituie, martorul denunțător a luat hotărârea de a se prezenta în fața organelor judiciare pentru a aduce la cunoștință acestora pretinderea de bani formulată de către inculpata D.V.A. pentru realizarea operației de cezariană soției sale. Astfel, în aceeași zi a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București autodenunțul formulat de numitul S.A.

cu privire la pretinderea în data de 14 martie 2000 de către medicul D.V.A. din cadrul maternității B. a sumei de 2.000.000 – 3.000.000 lei pentru efectuarea unei operații de cezariană soției sale S.M. și primirea de către aceeași făptuitoare în același scop, în data de 15 martie 2000 a sumei de 800.000 lei. Pe baza denunțului formulat de S.A., imediat s-a procedat la organizarea unei acțiuni de surprindere în flagrant a infracțiunii de luare de mită sesizată, iar în vederea realizării flagrantului denunțătorul a pus la dispoziția organelor de urmărire penală suma de 3.000.000 lei pe care o avea asupra sa în scopul de a-i fi remisă cu titlu de mită doctoriței care urma să o opereze pe soția sa.

Suma de bani în discuție, alcătuită din 19 bancnote a câte 100.000 lei și 22 bancnote a câte 50.000 lei, ale căror serii au fost consemnate într-un proces verbal, a fost marcată și din punct de vedere criminalistic, bancnotele fiind inscripționate cu creion galben fluorescent pe una din fețe cu inscripția „MITĂ”, iar pe cealaltă față cu mențiunea „29 martie 2000”, după care a fost restituită denunțătorului pentru a fi remisă în timpul flagrantului persoanei denunțate. În continuare, denunțătorul, împreună cu organele judiciare care au organizat operațiunea de surprindere în flagrant a inculpatei s-au deplasat la maternitatea B., unde au stat aproximativ 2 ore în holul de așteptare, întrucât pacienta S.M.

intrase în operație, iar în acest răstimp S.A. a căutat-o de mai multe ori pe doctorița D.V.A. pentru a se interesa de starea soției sale, însă prin telefon i s-a răspuns că medicul respectiv nu a ieșit încă din sala de operații. La un moment dat, în holul de așteptare și-a făcut apariția medicul D.V.A., îmbrăcată în alb, care i-a făcut semn cu mâna denunțătorului S.A. să vină în direcția ei, motiv pentru care acesta s-a ridicat de pe scaun și a urmat-o pe inculpată, intrând după aceasta într-una din încăperile alăturate, pe a cărei ușă se afla înscrisă mențiunea „Sală internări ginecologie”. Potrivit susținerilor denunțătorului, în această încăpere se aflau un doctor și niște pacienți, iar de aici au trecut împreună într-o a doua cameră în care se afla un bărbat îmbrăcat în uniformă de spital și care la vederea medicului a ieșit.

În acest context, fără ca de față să mai fie și alte persoane, medicul D.V.A. i-a spus numitului S.A. că are o fetiță de 3,5 kg, moment în care martorul denunțător a scos din buzunar suma de 3.000.000 lei, care anterior fusese marcată din punct de vedere criminalistic, pe care i-a înmânat-o inculpatei, aceasta primind-o cu mâna dreaptă. În continuare, denunțătorul i-a sărutat mâna doctoriței, i-a mulțumit și a părăsit încăperea urmând același drum pe care venise, respectiv întorcându-se în holul de așteptare tot prin prima încăpere. Imediat la semnalul denunțătorului, organele de urmărire penală însoțite de martorii asistenți P.M. și C.D. au intrat în încăperea de unde ieșise acesta, au întrebat de doamna doctor D.V.A.

și fiind îndrumați către încăperea alăturată cu acces din cea dintâi încăpere au intrat în cea de-a doua cameră, unde au găsit-o pe inculpată împreună cu martorul P.G. care tocmai intrase pe cealaltă ușă cu acces direct din holul de așteptare. După ce organele de poliție și-au declinat calitatea, s-a trecut la identificarea celor două persoane găsite în încăpere, iar apoi inculpata a fost întrebată dacă a primit vreo sumă de bani de la numitul S.A. Potrivit celor consemnate în procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, aceasta a răspuns că a „primit ceva de la acesta, dar nu știe ce, întrucât S.A. i-a introdus în buzunar un obiect fără să vadă ce anume”, afirmația făcută de către inculpată în acest context fiind confirmată și prin depozițiile martorului denunțător S.A.

și ale martorilor asistenți P.M. și C.D. În continuare s-a procedat la percheziționarea corporală a numitei D.V.A., ocazie cu care, în buzunarul din partea dreaptă al halatului de culoare albă pe care îl purta pe sub un alt halat mai gros s-a găsit un teanc de bancnote a câte 100.000 lei (19 bancnote) și respectiv 50.000 lei (22 bancnote). Fiind examinate mâinile inculpatei D.V.A. cu ajutorul lămpii cu raze ultraviolete, pe palma dreaptă a acesteia, lângă degetul mare s-a constatat o urmă de praf galben fluorescent și de asemenea, astfel de urme au fost puse în evidență și pe interiorul degetului mare de la palma dreaptă, precum și pe degetul arătător de la aceeași mână în lateral stânga. Se reține că toate împrejurările de fapt petrecute cu prilejul realizării flagrantului au fost în detaliu consemnate de organele judiciare în cuprinsul procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante, fiind confirmate și prin depozițiile martorilor asistenți P.M.

și C.D., ale martorului denunțător S.A., toți aceștia luând la cunoștință în mod direct despre activitatea infracțională a inculpatei, surprinsă în flagrant. De asemenea, unele aspecte ale realizării flagrantului au fost fixate și prin realizarea de fotografii judiciare de către organele de urmărire penală. În ceea ce privește depoziția martorului P.G., dată în cursul cercetării judecătorești, prin care acesta a susținut că ar fi fost de față la discuția purtată de către inculpată cu martorul denunțător în incinta camerei de gardă, după terminarea operației, prilej cu care ar fi observat că numitul S.A.

s-a apropiat de doctorița D.V.A., i-a luat mâna dreaptă și i-a sărutat-o, după care a strâns-o în brațe (prin aceste susțineri, încercând să ofere o explicație asupra prezenței urmelor de praf galben fluorescent puse în evidență pe mâna dreaptă a inculpatei și asupra modului în care ar fi putut ajunge banii marcați criminalistic în buzunarul acesteia, fiind evident faptul că în această manieră a urmărit să ofere un suport probatoriu variantei prezentată de inculpată), tribunalul a apreciat-o ca fiind lipsită de obiectivitate și profund părtinitoare, de vreme ce în cursul urmăririi penale același martor a mai declarat că a intrat în camera de gardă aproape simultan cu organele de anchetă, deci după epuizarea momentului remiterii banilor ce au constituit obiectul mitei.

Pentru lămurirea acestor aspecte relevate de martorul P.G. au fost edificatoare și depozițiile martorului denunțător S.A., care a declarat că la momentul propriu-zis al remiterii banilor către inculpată nu a fost de față nici o persoană, martorul P.G. intrând în camera de gardă pe ușa ce avea acces direct din sala de așteptare în timp ce el părăsea această încăpere, ieșind pe cealaltă ușă, astfel că o dată în plus este pusă în evidență atitudinea părtinitoare a martorului P.G. manifestată în cursul cercetării judecătorești. Din probatoriul administrat în cauză, respectiv declarațiile martorilor M.V., S.M. și S.A., a mai rezultat că în dimineața zilei de 29 martie 2000, înainte de a intra în sala de operații, inculpata a mai primit și de la numita M.V., mama pacientei S.M., în prezența acesteia din urmă, suma de 500.000 lei în vederea efectuării intervenției chirurgicale și acordării îngrijirilor medicale necesare numitei S.M.

Potrivit susținerilor martorei M.V., aceasta împrumutase suma de 500.000 lei pe care i-a dat-o inculpatei de la martora O.G., căreia i-a adus la cunoștință și motivul pentru care avea nevoie de această sumă de bani, aceasta din urmă, prin declarația dată în cursul urmăririi penale confirmând împrejurările relatate de numita M.V. La stabilirea întregii activități infracționale a inculpatei instanța a avut în vedere și procesele-verbale de confruntare întocmite în cursul urmăririi penale cu prilejul confruntărilor realizate între inculpata D.V.A. pe de o parte și martorii S.A., S.M. și M.V., pe de altă parte. Fiind audiată, inculpata nu a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, susținând în mod constant că nu a pretins și nu a primit nici o sumă de bani de la numiții S.A.

și M.V. Prevalându-se de o pretinsă stare de extenuare fizică și psihică datorită dificultății sporite a operației de cezariană pe care o efectuase numitei S.M., inculpata a mai arătat că suma de 3.000.000 lei găsită asupra sa de către organele de urmărire penală i-a fost introdusă în buzunar de către martorul denunțător S.A., fără ca ea să observe, iar în privința urmelor de praf galben fluorescent descoperite pe palma sa dreaptă cu ajutorul lămpii cu raze ultraviolete, explicația inculpatei a fost în sensul că probabil aceste urme s-au produs în momentul în care denunțătorul S.A. i-a luat mâna în mâna sa pentru a i-o săruta.

De asemenea, a mai susținut inculpata că tot ceea ce i s-a întâmplat în data de 29 martie 2000 reprezintă rezultatul unei acțiuni premeditate și o înscenare murdară pusă la cale probabil de către persoane care îi purtau pică din pricină că la vremea respectivă deși își depusese dosarul de pensionare, profesorul îi încuviințase prelungirea activității, fiind unul dintre cei mai eficienți medici din maternitatea B., iar despre soții S. a precizat că aceștia au fost niște oameni ignoranți ce s-au lăsat manipulați în realizarea acestei acțiuni a cărei victimă a fost. S-a reținut că, în drept, fapta inculpatei D.V.A., care în calitate de medic în cadrul maternității B., în baza acestei rezoluții infracționale la data de 14 martie 2000 a pretins numiților S.M.

și S.A. suma de 2.000.000 – 3.000.000 lei, la data de 15 martie 2000 a primit de la numitul S.A. suma de 800.000 lei, iar la data de 29 martie 2000 a primit de la M.V. suma de 500.000 lei și de la S.A. suma de 3.000.000 lei, toate acestea pentru efectuarea unei operații de cezariană numitei S.M. fiind surprinsă în flagrant imediat după primirea în data de 29 martie 2000 a sumei de 3.000.000 lei marcată criminalistic, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută de art. 254 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Referitor la aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicată inculpatei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare judiciară prevăzute de art. 72 C. pen.

și anume dispozițiile părții generale a Codului penal referitoare la forma de vinovăție cu care a fost săvârșită fapta și la participația penală a inculpatei, limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru fapta săvârșită – pedeapsa închisorii de la 3 la 12 ani, gradul relativ ridicat de pericol social al faptei comise pus în evidență de modul, mijloacele și împrejurările concrete ale săvârșirii faptei, sub acest aspect avându-se în vedere lipsa de repere morale din partea inculpatei, care nu a manifestat înțelegere față de situația financiară precară a familiei S. de care a avut cunoștință chiar din spusele acestora, insistând în remiterea mitei, precum și faptul că infracțiunea a fost săvârșită atât în varianta pretinderii, cât și în varianta primirii unei sume de bani, scopul urmărit și urmarea produsă, condiționarea îndeplinirii îndatoririlor de medic de plată a unor sume de bani necuvenite, precum și circumstanțele personale ale inculpatei, care nu este cunoscută cu antecedente penale, ceea ce dovedește că înainte de comiterea faptei a manifestat o conduită de respect față de regulile de conviețuire socială și de valorile sociale ocrotite de lege, în perioada de activitate profesională și-a îndeplinit cu conștiinciozitate și profesionalism îndatoririle de medic ginecolog, fiind apreciată drept unul dintre cei mai eficienți medici din cadrul maternității B.,

conform înscrisurilor medicale depuse la dosarul cauzei, prezintă unele afecțiuni ale stării de sănătate, însă pe parcursul procesului penal a dat dovadă de o atitudine nesinceră, în disprețul tuturor probelor de vinovăție administrate în cauză negând comiterea infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată. În raport de criteriile de individualizare judiciară, tribunalul a apreciat că se justifică reținerea în favoarea inculpatei a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen., astfel dându-se eficiență prevederilor art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., cuantumul pedepsei aplicat acesteia situându-se sub limita minimului special prevăzut de lege pentru infracțiunea comisă.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a modalității de executare a pedepsei, în raport cu circumstanțele personale ale inculpatei și cu posibilitățile acesteia de a conștientiza gravitatea faptei comise, mai ales că de la data săvârșirii faptei s-a scurs un interval de timp îndelungat, tribunalul a apreciat că realizarea în mod eficient a scopului preventiv-educativ al pedepsei și obținerea în mod real a reeducării și reintegrării sociale a inculpatei pot fi garantate și fără executarea propriu-zisă a pedepsei, respectiv prin suspendarea condiționată a executării acesteia, pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit conform art. 82 C. pen., în cauză fiind îndeplinite și celelalte condiții instituite de lege cu privire la posibilitatea acordării beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel inculpata D.V.A. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. O primă critică vizează împrejurarea că în mod greșit a fost condamnată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, motiv pentru care solicită achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. În motivarea apelului său, inculpata arată că nu a condiționat internarea numitei S.M. și nici efectuarea intervenției chirurgicale de remiterea vreunei sume de bani, denunțătorul S.A. nu i-a înmânat respectiva sumă de bani, ci a introdus bancnotele în buzunarul halatului său fără a fi într-un plic sau plastic, ulterior sărutându-i mâna și întinzându-i astfel cele două degete cu praf fluorescent.

În subsidiar, inculpata solicită aplicarea dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., întrucât, în raport cu datele care circumstanțiază persoana sa, fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Astfel, a profesat ca medic ginecolog o perioadă de peste 30 ani, în prezent este pensionară, cu probleme de sănătate, este mamă a doi copii, iar valoarea sumei ce i-a fost înmânată este de 110-115 Euro. Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele conform art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea reține că apelul este nefondat.

S-a reținut în esență că pe baza probelor administrate atât la urmărirea penală cât și pe parcursul cercetării judecătorești, prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, reținând corect situația de fapt, încadrarea juridică a faptei iar individualizarea pedepsei fiind făcută cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. Împotriva acestei decizii inculpata a formulat recurs prin care a reiterat motivele invocate în apel, respectiv, a solicitat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., iar în subsidiar aplicarea dispozițiilor art. 18 1 C. pen. Examinând cauza în raport de motivele invocate cât și din oficiu se constată că recursul este nefondat.

La data de 29 martie 2000 inculpata fiind surprinsă în flagrant, având asupra sa suma de 3.000.000 lei capcanată criminalistic, a negat faptul că a pretins soților S. vreo sumă de bani pentru efectuarea intervenției chirurgicale, după cum a negat și împrejurarea că a primit bani în acest sens, iar cu privire la suma de 3.000.000 lei a susținut că i-a fost introdusă în buzunar de către denunțător fără ca ea să observe; în ceea ce privește urmele de praf galben fluorescent de pe palma dreaptă descoperite cu ocazia flagrantului, inculpata susține că probabil acestea au fost lăsate în momentul în care denunțătorul S.A. i-a luat mâna în mâna sa pentru a i-o săruta, aceste susțineri fiind infirmate de probele administrate în cauză.

Astfel, martorii S.A. și S.M. au arătat constant pe parcursul cercetărilor că, la data de 14 martie 2000, inculpata le-a pretins suma de 2-3.000.000 lei pentru ea și 300.000 lei pentru medicul anestezist în vederea efectuării operației de cezariană, precizându-le că este a doua operație de acest fel într-un interval scurt de timp, iar a doua zi – 15 martie 2000, martora S.M. a fost internată în maternitatea B., împrejurare în care soțul său S.A. i-a dat inculpatei suma de 800.000 lei.

Astfel cum s-a reținut de cele două instanțe, semnificative sunt și declarațiile martorei M.V., mama numitei S.M., care arată, că în dimineața zilei de 29 martie 2000, înainte de a intra în sala de operații, inculpata a primit de la aceasta suma de 500.000 lei în vederea efectuării intervenției chirurgicale, martoră care a mai declarat că respectiva sumă de bani a împrumutat-o de la martora O.G., căreia i-a spus motivul pentru care solicită această sumă de bani, aspect ce se coroborează cu declarația martorei O.G. De asemenea, martorul S.A. a arătat că suma de 3.000.000 lei oferită inculpatei după efectuarea operației a fost nevoită să o împrumute de la numitul O.I., susținere ce se coroborează cu declarația acestuia și că i-a înmânat inculpatei suma de 3.000.000 lei, aceasta primind-o cu mâna dreaptă, în acel moment în încăperea respectivă nefiind nici o altă persoană.

Și pedeapsa aplicată inculpatei a fost just individualizată, instanțele acordând largi circumstanțe atenuante persoanei acesteia, astfel că nu justifică reducerea acesteia. Nici aplicarea dispozițiilor art. 18 1 C. pen., nu se justifică, întrucât fapta inculpatei care a insistat primirea sumelor de bani pretinse deși cunoștea situația materială precară a familiei sale, prezintă pericolul social al unei infracțiuni prin conținutul său concret și prin atingerea unor valori sociale importante proteguite de lege. Examinând cauza din oficiu, nu se constată motive care să conducă la casarea hotărârilor astfel încât, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata D.V.A., obligând-o la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata D.V.A. împotriva deciziei penale nr. 245/ A din 27 martie 2006 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 21 septembrie 2006.