ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2943/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 28 octombrie 2004, reclamanții T.C. și T.G. au chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 2.527.938.462 lei, reprezentând contravaloarea penalităților de 0,1% pe zi de întârziere, pentru neemiterea în termen a titlurilor de valoare nominală, conform art. 30 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, precum și la plata cheltuielilor de judecată. În susținerea cererii lor, reclamanții au arătat că prin sentința civilă nr. 367/C/2002, a Tribunalului Bihor, li s-au acordat titluri de valoare nominală folosite în procesul de privatizare, reprezentând contravaloarea a șase locuințe demolate, în valoare de 4.799.792.000 lei.

La 29 august 2002 au solicitat Ministerului Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor, să emită aceste titluri conform dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 10/2001. Față de împrejurarea că aceste titluri au fost emise abia la 7 mai 2004, au solicitat penalități de întârziere de 0,1% conform aceleiași dispoziții legale. Prin sentința civilă nr. 481 din 29 noiembrie 2004, Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ, a admis acțiunea și a obligat pârâtul la plata penalităților în sumă de 2.443.818.000 lei, plus 345.000 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor, în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice, invocând pe cale de excepție, necompetența materială a Curții de Apel Oradea, față de împrejurarea că dispozițiile Legii nr. 10/2001 instituie o competență specială în favoarea secției civile a tribunalului în a cărei circumscripție teritorială se află sediul persoanei juridice deținătoare, cu care persoana fizică se află în litigiu. Pe fondul cauzei, recurenta invocă inopozabilitatea sentinței Tribunalului Bihor față de Ministerul Finanțelor, care nu a fost parte în proces, precum și faptul că penalitățile nu sunt datorate, reclamanții solicitând eliberarea titlurilor, nu de la Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor, ci de la Direcția Generală a Ministerului Finanțelor Publice, instituție inexistentă în structura Ministerului Finanțelor, fapt ce în mod evident a condus la întârzierea soluționării cererii.

Recursul este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente. În temeiul dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, reclamanții au solicitat Ministerului Finanțelor Publice, eliberarea titlurilor de valoare stabilite prin sentința nr. 367/2002 a Tribunalului Bihor. În temeiul aceluiași text - alin. (2), pentru emiterea cu întârziere a titlurilor, a solicitat plata de penalități de 0,1% pe zi de întârziere.

Astfel fiind și cum legiuitorul a înțeles să instituie o competență specială în favoarea secțiilor civile ale tribunalelor, pentru soluționarea litigiilor născute din stabilirea valorii și a modalităților măsurilor reparatorii corespunzătoare convenite, [art. 31 alin. (2)], este evident că aceleiași instanțe îi revine, spre competentă soluționare, și cererea de aplicare a sancțiunii „penalităților de întârziere de 0,1% [art. 30 alin. (2)], prevăzute tocmai pentru a obliga persoana juridică deținătoare să respecte întocmai termenele de rezolvare a petițiilor, astfel cum au fost prevăzute de Legea nr. 10/2001. În atare situație, urmează a se reține că hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ, este nelegală, fiind dată cu încălcarea competenței altei instanțe, motiv pentru care în conformitate cu dispozițiile art. 304 pct. 3 și art. 313 C. proc.

civ., se impune casarea ei și trimiterea cauzei, spre competentă soluționare, la Tribunalul Bihor, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor împotriva sentinței nr. 481/CA/2004 - PI din 29 noiembrie 2004 a Curții de Apel Oradea. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre competentă soluționare, la Tribunalul Bihor, secția civilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 mai 2005.