ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 714/2005

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea înregistrată sub nr. 6137 din

20 iunie 2003 la Judecătoria Pitești, reclamantul C.C. a chemat în judecată pe

pârâții D.T., D.G. și C.I. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se

dispună rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr. 2534 din 15 mai 1997

intervenit între pârâți, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reclamantul, în

esență arată că bunul ce a făcut obiectul vânzării era un bun succesoral, că

procedura succesorală era în curs de finalizare și, în calitatea sa de

moștenitor nu și-a dat acordul spre a fi vândut.

Pârâții au cerut respingerea acțiunii.

Prin sentința civilă nr. 4598 din 24

noiembrie 2003 Judecătoria Pitești a respins acțiunea.

În motivarea hotărârii, în esență s-a

reținut că, în cazul vânzării de către comoștenitori a unui bun succesoral,

dreptul dobândit de cumpărător este supus unei condiții rezolutorii, anume ca

bunul să cadă, urmare a sistării stării de indiviziune, în lotul

coindivizarului vânzător, condiție a cărei îndeplinire validează retroactiv

dreptul cumpărătorului.

Cum în cauză, bunul care a făcut obiectul

contractului de vânzare-cumpărare a cărei rezoluțiune se cere a fost atribuit

la partaj în lotul vânzătorului C.I., judecătoria a reținut că se impune

respingerea cererii deduse judecății.

Împotriva acestei sentințe a declarat

apel reclamantul, susținând, în esență, că atâta timp cât nu și-a dat, în

calitatea sa de comoștenitor, acordul la vânzarea bunului succesoral, se

impunea admiterea cererii de chemare în judecată și desființarea vânzării.

Prin decizia civilă nr. 494/A din 15

martie 2004, Curtea de Apel Pitești a respins apelul declarat de reclamant ca

nefondat, pentru aceleași considerente de fapt și de drept reținute și de

judecătorie.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs reclamantul fără a indica vreun motiv de casare a deciziei recurate.

În dezvoltarea motivelor de recurs

reclamantul reiterează motivele de apel, în sensul că vânzarea bunului

succesoral de către tatăl său, C.I., mai înainte de a se fi finalizat procesul

de partaj succesoral și fără consimțământul său nu este legală, motiv pentru

care se impunea admiterea acțiunii în rezoluțiune dedusă judecății.

Analizând criticile formulate de recurent,

care se încadrează în motivul de casare prev. de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

curtea constată că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:

În drept, consecința principală a

efectului declarativ al partajului constă în aceea că actele de înstrăinare

consimțite de un comoștenitor cu privire la un bun indiviz vor fi valabile dacă

la împărțeală, bunul este atribuit în lotul comoștenitorului înstrăinător.

Ca atare, înstrăinarea, în timpul

indiviziunii, de către un copărtaș, a unui bun indiviz nu este sancționată cu

nulitatea ori rezoluțiunea, ci doar supusă unei condiții rezolutorii în cazul

în care bunul vândut cade în lotul altui copărtaș decât înstrăinătorul.

Or, în speță, este real că suprafața de

2200 mp teren care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare

autentificat sub nr. 2534 din 15 mai 1997 de B.N.P. F.M., intervenit între

pârâții C.I., în calitate de vânzător și D.T. și G., în calitate de

cumpărători, la momentul vânzării aparținea masei succesorale rămase după

defuncta C.N.M., decedată la 17 noiembrie 1996.

Însă, cu ocazia sistării stării de

indiviziune existentă între reclamant și C.I., dispusă prin sentința civilă nr.

9306 din 17 noiembrie 1998 a Judecătoriei Pitești, terenul care a făcut

obiectul vânzării a fost atribuit în lotul vânzătorului C.I., aspect confirmat

și de către recurent la interogatoriu.

Așa fiind, cum condiția rezolutorie nu

s-a împlinit, dreptul de proprietate al cumpărătorilor D.T. și G. s-a consolidat,

caz în care, în mod just instanțele de fond au respins cererea de chemare în

judecată, ca nefondată.

Pentru considerentele de fapt și de drept

arătate, în baza art. 312 C. proc. civ., curtea urmează a respinge recursul

declarat de reclamant ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de

reclamantul C.C. împotriva deciziei civile nr. 494/A din 15 martie 2004 a

Curții de Apel Pitești, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 februarie 2005.