ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5972/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 332 din 24 mai 2001 a Judecătoriei Câmpina, inculpatul S.T.R., a fost condamnat la un an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat [(art. 209 alin. (1) lit. a) și i), cu aplicarea art. 99 nr. 109 C. pen.)], cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Totodată, prin sentința penală nr. 454 din 29 august 2002 a aceleiași instanțe, modificată prin decizia penală nr. 1127 din 23 octombrie 2003 a Tribunalului Prahova, definitivă prin decizia penală nr. 1492 din 17 decembrie 2003 a Curții de Apel Galați, inculpatul a fost condamnat la un an închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, pedeapsă grațiată în baza art. 1 din Legea nr. 543/2002; în același timp, în temeiul art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an și 6 luni închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 332/2001. Ulterior, Judecătoria Câmpina, prin sentința penală nr. 583 din 28 octombrie 2003, a condamnat pe inculpatul S.T.R.

la 3 ani închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 209 alin. (1) lit. g) C. pen., săvârșită la 20 august 2002, iar Tribunalul Prahova a respins apelul declarat de inculpat (decizia penală nr. 37 din 15 ianuarie 2004, definitivă prin nerecurare). Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, a declarat recurs în anulare împotriva sentinței penale nr. 583/2003 a Judecătoriei Câmpina și a deciziei penale nr. 37 din 15 ianuarie 2004 a Tribunalului Prahova, susținând că pedeapsa de 3 ani închisoare trebuia să se constate că este grațiată în baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 și totodată, să se revoce suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an și 6 luni închisoare, stabilită prin sentința penală nr. 332/2001.

Recursul în anulare este fondat sub următoarele aspecte: La 20 august 2002, inculpatul a săvârșit infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. g) C. pen., pentru care a fost condamnat la 3 ani închisoare; s-a reținut că, în noaptea de 20 august 2002, inculpatul a sustras 59 m de țeavă din parcul de sonde aparținând S.P. Băicoi; dar, faptei i s-a dat calificarea juridică în redactarea în vigoare conform actului de grațiere (Legea nr. 456/2001 și Legea nr. 20/2002) și anterior datei de 4 octombrie 2002, astfel că pedeapsa de 3 ani închisoare nu este exceptată prin art. 4 alin. (2) lit. a) paragraful 12, de la grațierea prevăzută de art. 1 din Legea nr. 543/2002.

Așa fiind, sub acest aspect, recursul în anulare este fondat. Referitor la pedeapsa de un an și 6 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării, aplicată prin sentința penală nr. 332/2001 a Judecătoriei Câmpina, se constată că, în baza art. 83 C. pen., suspendarea a fost revocată, prin sentința penală nr. 454/2002 a aceleiași instanțe, astfel că în această privință recursul în anulare, prin care se solicită revocarea suspendării executării pedepsei, este nefondat. În consecință, urmează a admite recursul în anulare, a casa cele două hotărâri atacate și a decide conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței penale nr. 583 din 23 octombrie 2003 Judecătoriei Câmpina și deciziei penale nr. 37 din 15 ianuarie 2004 a Tribunalului Prahova, privind pe inculpatul S.T.R. Casează hotărârile atacate și rejudecând, conform art. 1 și art. 7 din Legea nr. 543/2002, constată grațiată, integral și condiționat, pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului S.T.R. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 12 noiembrie 2004.