ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4336/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel București, secția I penală, investită cu soluționarea recursului declarat de inculpatul D.M.D. împotriva deciziei penale nr. 906 A din 7 iulie 2004 pronunțată de Tribunalul București, secția II-a penală, prin care i-a fost respins apelul declarat împotriva sentinței penale de condamnare la o pedeapsa finală de 5 ani, 11 luni și 18 luni închisoare aplicată de Judecătoria sector 4 București pentru furt calificat, a pronunțat la data de 16 august 2004, o încheiere prin care a fost menținuta starea de arest a recurentului inculpat. Din cuprinsul încheierii pronunțate la data de 16 august 2004, se reține că potrivit art. 300 2 C. proc.

pen., raportat la art. 160 b C. proc. pen., Curtea de Apel București a apreciat că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului astfel că în raport de natura și gravitatea faptelor pentru care inculpatul a fost condamnat, modalitatea de săvârșire a acestora, precum și persoana inculpatului care are antecedente penale, existând temerea că pus în libertate poate reprezenta un pericol pentru ordinea publică, se impune în continuare privarea sa de libertate. Prin aceeași încheiere din data de 16 august 2004, Curtea de Apel București a admis cererea pentru lipsă de apărare a inculpatului si a fixat un nou termen pentru judecarea recursului declarat împotriva deciziei penale nr. 906 A din 7 iulie 2004 pronunțată de Tribunalul București, secția II-a penală.

Împotriva acestei încheieri a Curții de Apel București prin care i-a fost menținută starea de arest, inculpatul D.M.D. a declarat recurs la data de 17 august 2004. Recursul declarat este inadmisibil. Din examinarea dispozițiilor art. 141 din C. proc. pen., referitoare la calea de atac ce poate fi exercitată împotriva încheierii pronunțate de instanță în cursul judecății privind măsurile preventive, rezultă ca numai încheierea dată în primă instanță și în apel, prin care se dispune luarea, revocarea, înlocuirea, încetarea sau menținerea unei măsuri preventive, poate fi atacată separat cu recurs, de procuror sau de inculpat.

În atare situație, încheierea atacată, pronunțată la data de 16 august 2004, prin care s-a menținut starea de arest a inculpatului D.M.D., fiind pronunțată de Curtea de Apel ca instanță de recurs, investită să soluționeze recursul împotriva deciziei penale nr. 906 A din 7 iulie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția II-a penală, nu mai poate fi atacată separat cu un nou recurs. În consecință, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibil recursul de față declarat și îl va obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozițiilor art. 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca inadmisibil recursul declarat de inculpatul D.M.D. împotriva încheierii din 16 august 2004, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală. Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 1 septembrie 2004.